Tentativa eşuată de a-l detrona pe preşedintele turc Recep Erdogan, din cursul acestui weekend, este de aşteptat să pună şi mai multă presiune pe opozanţii regimului, cred analiştii politici.
De la declanşarea loviturii de stat, numărul celor reţinuţi din rândul forţelor militare ale ţării şi organelor de anchetă a crescut cu aproape 6.000 de persoane, arată datele culese de postul american CNBC.
Ţapi ispăşitori
Încă de la început, şeful statului turc a dat vină pe „teroriştii” coordonaţi de un lider religios refugiat în exil în statul american Pennsylvania, Fethulah Gullen, deşi acesta neagă orice legătură cu revoltă declanşată în ţara sa natală.
Gullen nu este singurul personaj asupra căruia se va declanşa prigoana, cred analiştii agenţiei Stratfor.
„Vor urma multe epurări. Erdogan va folosi acest prilej pentru a demonstra că o modificare a Constituţiei se impune, astfel încât Turcia să se debaraseze de trecutul sau înţesat de lovituri de stat”, afirmă Reva Goujon, analist Stratfor.
O cerere pentru extrădarea lui Gullen a fost deja înaintată de Ankara către oficialii din Statele Unite, iar analistul Stratfor susţine că Turcia are la mână atuul bazei militare de la Incirlik, folosită de coaliţia internaţională pentru operaţiunile împotriva Statului Islamic.
Pe de altă parte, lideri din imediata vecinătate, aşa cum ar fi premierul elen Alexis Tsipras şi aliaţi din Orientul Mijlociu au comunicat deja că vor răspunde la cererile de extrădare a cetăţenilor turci bănuiţi că ar fi avut un rol în declanşarea loviturii de stat, anunţă şi cotidianul Hurriyet Daily News.
„Vom asista la epurări în sistemul juridic, militar şi în poliţie. Va fi o eliminare totală din sistem a dizidenţilor, inclusiv a adepţilor lui Gullen”, a adăugat Goujon.
Nervi în UE
Pe măsură ce preşedintele Turciei se pregăteşte să prindă în năvod toţi posibilii adversari de pe scena publică şi politică, nervozitatea se răspândeşte şi pe continentul european.
Imagini cu violenţele îndreptate împotriva militarilor bănuiţi a fi participat la tentativa de înlăturare a lui Erdogan de la cârma Turciei s-au răspândit rapid pe reţelele social-media, iar liderii politici din Europa au destule motive de a fi îngrijoraţi.
În ciuda rapoartelor privind desele încălcări ale drepturilor omului din Turcia, liderii UE au recurs la un compromis prin semnarea unui parteneriat cu Ankara în vederea stopării cohortelor de refugiaţi din Orientul Mijlociu care se scurgeau spre UE.
În schimb, Turcia urmă să beneficieze de sprijin financiar şi politic în vederea integrării ţării în cadrul blocului comunitar. Acum, liderii politici din UE se văd nevoiţi să îi atragă atenţia lui Erdogan că pretextul loviturii de stat eşuate nu îi dă dreptul să îşi elimine brutal adversarii din opoziţie.