Fosta ministră a educaţiei, Maia Sandu, lidera Partidului Acţiune şi Solidaritate, şi-a atras criticile premierului Pavel Filip după ce a cerut joi, 14 iulie, printr-o scrisoare adresată FMI ca acesta să nu ofere necondiţionat bani guvernului de la Chişinău. „Există indicii serioase că unele persoane de la putere sînt implicate în furtul bancar,” s-a adresat Maia Sandu către instituţia financiară, cerându-i să se asigure mai întâi că banii nu vor fi delapidaţi. Urmare a acestei scrisori, Pavel Filip a acuzat-o pe fosta ministră „de cinism şi iresponsabilitate” într-o replică publicată pe o reţea. Într-un interviu la Europa Liberă, Maia Sandu a explicat de ce ar avea îngrijorări că FMI ar putea oferi bani guvernului fără îndeplinirea condiţiilor legate de sectorul bancar.
Maia Sandu: „Una din problemele majore ale sistemului bancar din Republica Moldova este lipsa transparenței acționarilor şi atâta timp cât această problemă nu va fi soluționată, există șansă ca fraudele în sistemul bancar să continue pentru că cei care le comit nu pot fi uşor identificaţi. Dacă aceste fraude vor continua, ne putem pomeni în situaţia în care economiile oamenilor vor dispărea şi noi va trebui să găsim o soluţie: sau aceste economii trebuie compensate iarăşi de către toţi, prin bugetul public naţional; sau îi lăsăm pe acești oameni să suporte de unii singuri aceste pierderi. Tocmai de aceea eu am venit cu această scrisoare.
În afara de aceasta, chiar dacă FMI nu semnează astăzi un Acord pentru că există nişte proceduri (trebuie să se convină la nivel de misiune, după care să se meargă la Consiliu şi asta durează), un mesaj pozitiv din partea misiunii FMI ar putea să determine alţi potenţiali finanţatori cum ar fi Guvernul României să deburseze bani. Există iarăşi foarte mari semne de întrebare ce se va întâmpla cu aceşti bani care merg în bugetul de stat în situaţia în care în fiecare zi auzim tot mai multe discuţii despre implicația politicienilor actuali în fraude.”
Europa Liberă: Dar dvs. înţelegeţi că, de fapt, aveţi o părere distinctă de cei mai mulţi care zic că, oricum, fără FMI e mai rău decât cu FMI, pentru că FMI oferă garanția că se pune o anumită regulă în finanțele publice?
Maia Sandu: „FMI are un instrument acum şi acesta este cel mai puternic instrument - condiţiile pentru program. Dacă FMI aprobă acest Acord fără ca să rezolve problemele cele mai grave ale sistemului bancar, sau fără ca să determine guvernul să rezolve cele mai grave probleme ale sistemului bancar cum ar fi transparenţa acţionarilor, atunci va trebui să aşteptăm până la următoarea tranşă, care poate să se întâmple peste un an de zile. De aceea cred că acum trebuie să se insiste pe îndeplinirea condiţiilor.
Eu nu spun că nu trebuie să existe un Acord în principiu, ci zic că trebuie să existe un Acord doar după îndeplinirea condiţiilor. Şi aceste condiţii trebuie să ne ofere o garanţie minimă că furturile în sistemul bancar sunt stopate.”
Europa Liberă: Spuneţi că FMI nu insistă, asta vreţi să spuneţi de fapt? Înainte de venirea acestei misiuni, Alex Kremer, directorul de ţară a Băncii Mondiale, zicea că nu s-a rezolvat cu sistemul bancar, iar mulți au văzut în ce a spus domnul Kremer un semnal, chiar dacă nu făcut direct de FMI, că FMI insistă pe condiţiile legate de sectorul bancar. Ce vă faceţi să credeţi inversul?
Maia Sandu: „Nu am văzut declaraţia FMI şi respectiv nu ştiu până unde insistă FMI. Cred că este de datoria noastră să solicităm partenerilor de dezvoltare să ne ajute ca să se stopeze acest furt pentru că pe intern noi avem foarte puţine instrumente pentru a pune presiune asupra guvernării. O să vedem ce o să spună FMI, o să vedem care sunt concluziile misiunii, după aia o să putem să discutăm pe marginea acestor constatări. Până atunci, acesta este mesajul nostru: FMI are instrumentul principal acum de a influența lucrurile spre bine în sistemul bancar.”
Europa Liberă: Admiteți, totuși, că FMI ar putea pe undeva să manifeste înţelegere sau să închidă ochii în ceea ce priveşte sectorul bancar, dacă Guvernul îndeplineşte alte condiţii, destul de dure, referitoare la tăierea cheltuielilor. S-a dat şi o estimare - 5 miliarde de lei programate ca cheltuieli în buget ar trebui să fie tăiate...
Maia Sandu: „Această abordare nu ar fi una corectă, după părerea mea, pentru că reducerea cheltuielilor se cere pe motiv că s-au întâmplat fraudele din sectorul bancar. Dacă s-ar opta, s-ar pune ac cent doar pe măsuri bugetare şi s-ar lăsa pe locul doi măsurile de însănătoșire a sistemului bancar, atunci aceasta ar fi o greșeală.”
