15:02:08 25.04.2024
Stiri

Raşcov – punctul de intersecţie a marilor culturi. Din cele trei biserici, numai cea catolică funcţionează

Social 15.02.2015 14:02 Vizualizări4052 Autor: Ziarul National
Raşcov – punctul de intersecţie a marilor culturi. Din cele trei biserici, numai cea catolică funcţionează


Bogăție // O biserică catolică, una ortodoxă şi o sinagogă

„Satul este situat la marginea lumii”, scria despre Raşcov Henryk Sienkiewicz, laureat al Premiului Nobel, în romanul său „Pan Wołodyjowski”. Astăzi, localitatea situată pe partea stângă a Nistrului, la 30 km de Râbniţa, încă îşi mai păstrează vie istoria prin monumentele sale de patrimoniu - o biserică catolică, una ortodoxă şi o sinagogă, dar şi datorită oamenilor care fac eforturi ca să le conserve.

Ultimul bastion al Imperiului Polono-Lituanian

După conflictul armat din 1992, drumul spre Raşcov a degradat vizibil. Îl străbatem cu greu, lăsând în urmă gropi şi nori de praf. De pe partea dreaptă a Nistrului se poate ajunge doar prin punctul de control de la Râbniţa. Pe timpuri, localitatea a fost un centru istoric şi cultural important. Satul a fost ultimul bastion al Imperiului Polono-Lituanian, numit în mod oficial „Republica celor două naţiuni” (în limba poloneză: Rzeczpospolita). Aici, în 1749, nobilii polonezi au ridicat o biserică catolică impresionantă, care este şi cea mai veche din Moldova.

În curtea mică şi îngrijită a bisericii îl întâlnim pe preotul Ruslan Pogrebnâi, parohul Bisericii „Sfântul Cajetan”, originar din Polonia. Din discuţia cu el aflăm că, pe timpul regimului comunist, biserica catolică a fost închisă şi distrusă, iar astăzi, din toate cele trei locaşuri de cult, numai această biserică este funcţională.

Distrusă de sovietici

„Până la al Doilea Război Mondial, parohia era activă şi întrunea 1 150 de oameni. După război, fostul preot a fugit, iar oamenilor le-a fost interzis să vină să se roage. Biserica a fost închisă şi folosită ca depozit pentru colhozul din sat. Toate obiectele din biserică au fost furate. Numai o icoană veche, ca prin minune, s-a păstrat. Este o icoană a lui Iisus pictată la începutul sec. al XX-lea de o călugăriţă din Polonia, care se află și acum în biserică. Abia la începutul anilor ’90, biserica a fost redeschisă. Locaşul este deosebit prin arhitectura sa, deoarece este construit într-un stil baroc, iar cele două cupole sunt decorate cu elemente arhitecturale ale ordinului Toscan”, ne povesteşte preotul.

Nu departe de biserică se află şi un cimitir vechi polonez. Aici ne întâlnim cu Natalia Siniavskaia, directoarea Centrului cultural polonez „Jasna Gora” din Tiraspol. Ea s-a născut în Raşcov şi vine o dată pe lună în sat pentru a îngriji mormintele strămoşilor săi. „Cimitirul polonez de aici este datat din sec. al XVII-lea şi este unicul pe teritoriul Transnistriei. După inscripţiile de pe cripte, dar şi după stilul arhitectural ne dăm seama că au aparţinut unor familii de nobili. Până nu demult, în acest cimitir păşteau animalele, de aceea noi am hotărât să luăm sub protecţie acest monument. Cu părere de rău, nu avem fonduri suficiente ca să îl reconstruim. Aceste pietre funerare ar putea spune multe despre istoria satului”, zice Natalia.

Sinagoga, în ruine

De pe dealul unde se află biserica catolică se văd încă două monumente de arhitectură – o biserică ortodoxă şi o sinagogă. Spre deosebire de locaşul catolic, acestea două se află într-o stare deplorabilă. Din sinagogă, care se presupune că ar fi fost ridicată la mijlocul secolului al XVIII-lea, au rămas doar pereţii. Cu toate acestea, locaşul are o importantă valoare istorică, deoarece majoritatea sinagogilor din Moldova au fost distruse în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Natalia Siniavskaia ne arată o gaură în perete în care se află nişte scări înguste, pe care urcau la etajul doi doar femeile. Încercăm să ne strecurăm şi noi ca să ajungem la etajul doi, de unde Raşcovul se vede ca în palmă. „La începutul anului 1930, în cadrul unei operaţiuni antireligioase, autorităţile sovietice au distrus bolta sinagogii. Atunci, evreii au fost nevoiţi să se refugieze pe partea dreaptă a satului Vadul Raşcov, aflată sub jurisdicţia autorităţilor române. Atunci au fugit şi mulţi evrei care aveau aici case vechi de 300 de ani. Acum au rămas numai pereţii pe care se mai văd nişte decoraţii din piatră, ceea ce ne face să ne închipuim cât de frumos a fost cândva lăcaşul. E de menţionat că, acum câţiva ani, comunitatea evreiască din R. Moldova a evacuat de aici o parte din perete, unde se păstra „Chivotul Legământului” (locul unde se păstrează sulurile Torei, cartea sfântă a evreilor). Acesta a fost dus la Chişinău pentru a fi folosit la construcţia unei noi sinagogi”, ne mai spune Natalia.

Biserică ortodoxă veche de 300 de ani

Nu departe de sinagogă, chiar pe malul Nistrului, se află şi o biserică ortodoxă, veche de 300 de ani, care a fost ridicată mai devreme decât cea catolică. Pereţii de piatră sunt tot ce a mai rămas din vechiul lăcaş, care, de asemenea, a fost distrus de sovietici. „În acest sat, creştinii catolici şi ortodocşi trăiau în bună înţelegere cu evreii. De exemplu, cu toate că autorităţile poloneze nu permiteau să construiască alte lăcaşe decât catolice, vedem că totuşi o biserică ortodoxă în stil grecesc a fost ridicată. Sigur că este trist că aceste monumente sunt acum în aşa stare. Sperăm că ele vor fi cât mai rapid renovate”, afirmă Natalia Siniavskaia.

În preajma bisericii trece şi un izvor. Legenda spune că fiica lui Vasile Lupu, Ruxanda, s-a căsătorit cu boierul Timofei Hmelniţki. După moartea subită a soţului, Ruxanda s-a stabilit în Raşcov. Potrivit legendei, ea plângea în fiecare zi, iar din lacrimile ei a luat naştere acest izvor. Astăzi şi acesta se află într-o stare dezastruoasă şi necesită renovare.

Ruinele conflictului

Toate monumentele istorice din satul Raşcov ar merita o mai mare atenţie din partea autorităţilor. Lipsa de fonduri, dar şi de comunicare a autorităţilor transnistrene cu instituţiile de la Chişinău a dus la degradarea patrimoniului istoric al ţării. Potrivit lui Ion Ştefăniţă, directorul Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor, obiectivele turistice din partea stângă a Nistrului ar putea fi renovate din fonduri europene.

Incertitudinea şi tensiunile din regiune lipsesc monumentele de arhitectură din Raşcov de perspectiva restaurării şi valorificării lor turistice. Între timp, însă, intemperiile şi vegetaţia prefac aceste vestigii istorice în mormane de pământ.

Ion Ştefăniţă, directorul Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor:

„Eu mi-aş dori foarte mult să vizitez acele peste 300 de monumente arhitecturale din Transnistria. Cu toate acestea, noi nu avem deocamdată acces la ele. Se fac tentative de a unifica cele două maluri în cadrul unor seminare, care, într-un final, se soldează cu nimic. Sigur că ele trebuie cât mai urgent renovate şi aduse la splendoarea de altădată. Se pot găsi şi bani pentru aceasta. Un exemplu ar fi reconstrucţia Cetăţii Soroca, care se face din fonduri europene. Sper că în viitor vom reuşi să facem mai multe”.

Simion Ciochină pentru Ziarul NAȚIONAL


Stiri relevante
Top stiri

Parteneri
Descoperă
Punct de vedere NAȚIONAL
22.04.2024 09:14 Nicolae Negru Nicolae Negru // Mercenarii lui Șor ș...

20.04.2024 20:07 Ziarul National Nicolae Enciu // Basarabia sub teroar...

19.04.2024 09:13 Nicolae Negru Nicolae Negru // Despărțirea apelor p...

Promo
Abonament
Abonează-te pentru a fi la curent cu ultimele știri
Recomandat
Sondaj
Cum veți vota la referendumul care va avea loc în toamna anului 2024 în R. Moldova?
Prietenii noștri

Widget cu noutăți la tine pe site

Ziarul Național 2013-2024. Toate drepturile sunt rezervate

Despre noi Publicitate News widget RSS Contacte Developed by WebConsulting.md