Șase ani de la ratificarea Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități
La 6 ani de la ratificarea Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, țara noastră are încă mari restanțe. Potrivit datelor statistice oficiale, în R. Moldova sunt cel puțin 184.000 de persoane cu dizabilități, dintre care, circa 2300 de persoane sunt izolate și continuă să trăiască în instituții rezidențiale.
Alianța Organizațiilor pentru Persoanele cu Dizabilități (AOPD) a lansat proiectul „Parteneriate pentru incluziunea Persoanelor cu dizabilități” prin care organizațiile societății civile din domeniu își propun să promoveze drepturile persoanelor cu dizabilități.
Cele mai stringente probleme cu care se confruntă persoanele cu dizabilită sunt lipsa infrastrcutrii sociale, angajarea în câmpul muncii și izolarea persoanelor cu dizabilități mentale.
„La data de 9 iulie se vor împlini șase ani de la ratificarea Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități de către R. Moldova. Prin aceasta, țara noastră s-a angajat să ia măsuri în tratarea persoanelor cu dizabilități fără discriminare. Cu toate acestea, rămân foarte multe segmente neacoperite, iar drepturile persoanelor cu dizabilități continuă să fie nerespectate”, precizează Galina Climov, Coordonatoarea Secretariatului AOPD.
În cadrul acestui proiect, AOPD va unifica eforturile celor 35 de ONG-uri preocupate de drepturile persoanelor cu dizabilități în organizarea activităților de advocacy pentru trei domenii: asigurarea condițiilor de accesibilitate, angajare în câmpul muncii și dezinstituționalizare. Totodată, va fi creată o hartă digitală unde vor fi plasate informații utile despre instituțiile și experții implicați în domeniul promovării drepturilor persoanelor cu dizabilități.
„Făcând o analiză a sectorului, constatăm că sunt multe instituții care pledează pentru drepturile persoanelor cu dizabilități, dar eforturile lor sunt dispersate. De aceea, vom unifica aceste eforturi, vom lansa o platforma digitală www.incluziune.md, pentru a facilita procesul de comunicare între organizații și ca să dezvoltăm noi parteneriate cu autoritățile, mass-media și alți actori importanți. Vom elabora și un buletin informativ în care vom posta din prima sursă problemele cu care ne confruntăm și soluțiile pe care le vedem”, susține Victor Koroli, Director executiv, Alianța INFONET.
Vitalie Meșter, Director executiv al Centrului de Asistență Juridică pentru Persoane cu Dizabilități, spune că țara noastră are restanțe foarte mari la angajarea persoanelor cu dizabilități în câmpul muncii. Acestea se confruntă cu mari dificultăți la angajare, în pofida faptului că avem legi bune în acest sens. „Nu există un mecanism de angajare a persoanelor cu dizabilități. Astfel, ne propunem să includem un capitol special în Strategia ocupării forței de muncă a Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei. Pentru ca o persoană să fie angajată, trebuie să beneficieze de educație, dar pentru aceasta trebuie dezvoltată o infrastructură pentru ca persoanele cu dizabilități să poată avea acces la acel loc de studii sau de muncă”.
La rândul său, Igor Mereacre, Director executiv al AO „Motivație”, subliniază și problema infrastructurii. „Noi am vorbit de mai multe ori despre problema accesibilității în clădiri a persoanelor cu dizabilități, inclusiv prin protestele în fața Judecătoriei Centru. Din lipsă de acces la infrastructura socială și la informație, persoanele cu dizabilități nu-și pot exercita drepturile încă din copilărie. Nu pot merge la școală, la alte instruiri și, ulterior nu se pot angaja, fiind excluse de pe piața muncii. Iar aici apare și problema sustenabilității financiare. Părinții nu-i pot întreține la nesfârșit, iar alocațiile sunt foarte mici. Avem o legislație destul de bună, unde scrie foarte clar că orice imobil trebuie să fie dotat pentru accesul persoanelor cu dizabilități. Cu părere de rău, nu există un sistem și un organ de monitorizare a accesibilității și astfel nu pot fi trase la răspundere persoanele care nu asigură aceste facilități”.
Parascovia Munteanu, manager programe la AO „Keystone Moldova”, a trecut în revistă situația persoanelor cu dizabilități din instituțiile rezidențiale. „Aproximativ 2300 persoane cu dizabilități și boli mentale trăiesc în instituții rezidențiale, din care 5% sunt copii. Sunt persoane cărora li se încalcă dreptul de a se include în societate, de a participa la viața publică. Reforma sistemului rezidențial de îngrijire decurge lent și anevoios. Există o mare rezistență atât din partea autorităților, cât și a comunității, din cauza stereotipurilor existente care duc la discriminarea acestor persoane cu dizabilități mintale. Autoritățile publice încă nu conștientizează responsabilitățile lor de a dezvolta serviciile pentru persoanele cu dizabilități. Acest aspect nu reprezintă o prioritate pentru agenda autorităților publice. Avem nevoie de o strategie sau un plan național de dezinstituționalizare unde mizăm pe o implicare mai activă a organizațiilor societății civile, a partenerilor și donatorilor”.
