„În raportul care va fi dat publicităţii vor lipsi pasajele ce se referă la nume concrete. Procuratura, CNA şi celelalte instituţii se află la cheremul oligarhilor de la guvernare. Adevărul despre furtul de la cele trei bănci ar putea ieşi la iveală numai dacă va fi schimbată elita politică a ţării. Numai aşa ar putea ca vinovaţii să fie atraşi la răspundere, iar banii restituiţi. Altfel este imposibil”, a specificat analistul politic, Valentin Dolganiuc.
 
Mai mult, analistul politic a subliniat că prin acest furt fiecare cetăţean al Republicii Moldova, indiferent de vârstă, a devenit dator cu 6500 de Euro. În condiţiile economiei curente, a precizat Valentin Dolganiuc, povara acestei datorii va persista cel puţin 15 ani. „Suma furată constituie volumul pensiilor şi a asigurărilor sociale pe trei ani”, a notat analistul politic.

Expertul economic, Viorel Gârbu, este de aceeaşi opinie, adică autorităţile vor publica raportul Kroll doar după ce vor elimina din el informaţiile privitor la demnitari. „Declaraţia alianţei de guvernare privind publicarea raportului este un joc din partea politicienilor. Nu mă interesează în esenţă acest raport Kroll, dar mă interesează cine sunt figuranţii acestui furt de proporţii, mă interesează ca banii să fie restituiţi, iar vinovaţii condamnaţi”, a spus Viorel Gârbu.

Ministrul Educaţiei, Maia Sandu, declara zilele trecute în cadrul emisiunii Interpol de la TV7 că instituţiile de stat trebuie să fi fost „într-o comă profundă” dacă nu au reacţionat la timp pentru a evita jaful de la cele trei bănci. Maia Sandu a dezvăluit că raportul companiei Kroll confirmă mai multe informaţii publicate în presă, iar auditorii americani prezintă mai mult nume ale persoanelor care au stat în prima linie la acest jaf.

Maia Sandu a evitat să spună dacă este vorba despre politicieni, dar s-a arătat indignată că aceste persoane se află în libertate. Ea este este singurul ministru care a cerut tranşant publicarea raportului Kroll. Acesta a fost prezentat acum două zile în cadrul unei şedinţe închise la Guvern.

Potrivit unui comunicat BNM despre acest raport, Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank au fost ţinta „unui grup de persoane” care au încercat să preia fraudulos cele trei bănci în perioada 2012-2014. Printre aceste persoane se numără acţionari, reprezentanţi ai managementului băncilor, administratori şi fondatori ai companiilor care au obţinut creditele neperformante. Guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu, a menţionat că raportul Kroll nu va fi făcut public întrucât acesta conţine „informaţii sensibile”.

La sfârşitul anului trecut, Banca Naţională a anunţat că a pus sub administrare specială Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank, după ce a descoperit mai multe tranzacţii dubioase între cele trei instituţii bancare. Băncile au fost furate de cel puţin 13 miliarde de lei la sfârşitul anului trecut prin intermediul unor credite neperformante.

Şeful Delegaţiei UE la Chişinău, Pirkka Tapiola, a comentat în acest context că nu este în stare să înţeleagă cum poate cineva să fure o sumă atât de mare dintr-o ţară atât de mică.