Sergiu Iarovoi de la „Gândul Mâţei” într-o poveste muzicală la chitară
De ani buni, scrie muzică pentru „Gândul Mâţei”. Curând, însă, îşi lansează primul album solo, în care a avut libertatea să experimenteze şi în alte stiluri muzicale. Aşa cum chitara este instrumentul pentru care are o afecţiune aparte, tot ea este şi eroina centrală în piesele sale, cea cu care începe şi se încheie fiecare compoziţie muzicală.
Albumul său este un monolog, în care autorul îşi expune sentimentele în limbajul muzicii, cuvintele venind să completeze aceste trăiri. Fiind un optimist înnăscut, compozitorul, prin fiecare lucrare muzicală, transmite o energie pozitivă, care inspiră încredere în ziua de mâine. Primul album a atins punctul final. Totuşi, chitaristul promite să-şi încerce forţele şi în alte stiluri, fiind în continuă căutare de sine.
„M-am lăsat dus de val”
Sergiu Iarovoi, în lumea muzicală cunoscut mai curând drept „Iarik”, este chitaristul, dar şi compozitorul trupei „Gândul Mâţei”. Recunoaşte că muzica pe care o scrie pentru trupă trebuie să se integreze într-un anumit stil. „E dificil, pentru că nu poţi să-ţi foloseşti imaginaţia la maximum”, explică acesta. Ca un muzician veritabil, însă, preferă să experimenteze. Astfel, a ajuns să scrie şi altfel de muzică. „Este primul meu album solo. Aş putea spune că este un album experimental. Am vrut să văd de ce sunt în stare. Am înţeles la ce trebuie să mai lucrez şi că e nevoie de multă muncă. Pentru a ajunge la aceste concluzii, am şi conceput albumul respectiv”, relatează compozitorul.
Totuşi, ideea creării unui album solo nu s-a născut peste noapte. Era obsedat de nişte gânduri, pe care simţea că trebuie să le înşire pe note. „În capul tău se nasc idei de care-ţi pare rău să te desparţi. Singura soluţie e să le realizezi”, spune chitaristul. Scria muzică şi o aducea băieţilor să o asculte. „Era evident că nu se încadra în stilul nostru, dar voiam să le ştiu părerea. Într-o zi, cineva m-a întrebat de ce nu-mi scot propriul album? Până atunci, nu mă gândisem la asta, dar mi-am spus că nu-i o idee rea”, zâmbeşte Sergiu. „În acest album, m-am lăsat dus de val şi am experimentat în voie. E adevărat că scrierea coloanei sonore presupune multă muncă, dar în acest caz, e mai mult un proces de creaţie. Am avut libertatea să creez ceea ce-mi doream. E o senzaţie foarte plăcută”, spune compozitorul.
Îşi dorise mult să scrie muzică pentru chitară, cea care-i înţelege sufletul cum nici un alt instrument n-o poate face. Totuşi, acesta rămâne un vis de viitor. De data aceasta, s-a gândit că versurile ar completa muzica sa. A recurs la ajutorul unei persoane. „Mi-a scris versuri la patru cântece. Îi spuneam despre ce trebuie să fie lucrarea, care este tematica. La a cincea piesă mi-am dat seama, spre surprinderea mea, că eu însumi am început să explic în versuri. Anterior, n-am mai avut o experienţă similară şi nici nu mă gândisem la asta. A fost foarte interesant să mă încerc într-un domeniu absolut nou”, spune Sergiu entuziasmat. „Sunt multe persoane care nu se declară a fi poeţi, dar care scriu versuri. E un fel de ispită, în faţa căreia nu poţi ceda. Mi-a reuşit sau nu, oamenii vor decide”, adaugă el.
„Scriu muzică pe care să nu-mi fie ruşine să o interpretez”
Un compozitor nu poate fi inspirat non-stop. Astfel că, Sergiu fie predă ore de chitară, fie interpretează piese vechi, fiind în căutarea muzei. „Dacă nu am inspiraţie, mă opresc, pentru că oamenii vor simţi că e o muzică silită. Am vreo 50 de lucrări aruncate în lada de gunoi, pentru că nu sunt bune. Prefer să scriu muzică pe care să nu-mi fie ruşine să o interpretez în public”, explică Sergiu. Albumul său reprezintă o poveste muzicală la chitară. „Cei care au o afecţiune pentru acest instrument s-ar putea regăsi în piesele respective. Nu am încercat să copiez pe nimeni. E un produs sincer. E muzica mea, aşa cum am simţit-o, interpretată tot de mine. Am încercat să găsesc o posibilitate să-mi materializez gândurile. Nu mi-e frică dacă nu voi fi înţeles de toţi. Nu oricine se poate regăsi în ideile altuia”, menţionează tânărul.
Albumul solo al chitaristului de la „Gândul Mâţei” conţine 12 piese. Fiecare are un altfel de motiv muzical, din care nu lipsesc fragmentele solo la chitară. Muzicianul îşi împărtăşeşte gândurile despre rostul vieţii, dragoste, visuri. Fiecare cântec transmite o energie, care inspiră încredere în ziua de mâine. În album şi-au găsit locul şi câteva piese lirice, în care solistul îşi încălzeşte sufletul. Ultima lucrare este un cântec de leagăn, dedicat mezinei muzicianului. E o piesă care te transferă într-o lume fantastică, unde locuiesc zâne, vieţuitoare maritime, dar care te ridică imediat în lumea celestă. Tatăl încearcă să-i explice fiicei că visurile acestea vor rămâne cu ea pentru totdeauna şi nici măcar viaţa de adult nu va putea să i le spulbere.
În timp ce colegii de trupă şi prietenii îl conving să organizeze o lansare a albumului, Sergiu, modest de fire, se retrage zâmbind lângă instrumentul preferat să interpreteze câteva din creaţiile sale. „Nu vreau să fac mare tam-tam. Ţin mult la piesele mele. E creaţia mea şi vreau să mă împart cu cei dragi. E alegerea oamenilor să o accepte sau nu”, spune Sergiu. Deşi recunoaşte că acest album e o experienţă inedită, continuă să-şi caute propriul stil muzical, iar, pentru aceasta, încearcă de toate. Mai mult, a început să lucreze la următorul album, însă nu vrea să anticipeze lucrurile. Ne-a destăinuit doar că va fi total diferit. Deocamdată, însă, se axează pe primul, care va putea delecta auzul fanilor la finele lunii curente.
