Preşedinţii mai multor curţi constituţionale din regiune, de rând cu cea a Republicii Moldova, au constituit în octombrie anul trecut Asociaţia Justiţiei Constituţionale a statelor din regiunea Mării Baltice şi a Mării Negre, pentru a împărtăşi din experienţă, inclusiv în curmarea influenței din partea politicului. Astăzi, la Chişinău, a avut o primă întâlnire a membrilor Asociaţiei. Cu ce probleme se confruntă judecătorii constituţionali din Republica Moldova, Georgia sau Lituania?
Politicieni aflaţi la guvernare, fie că e vorba despre cei din Riga, sau Tbilisi, Bucureşti sau Kiev, sunt tentaţi să influenţeze judecătorii constituţionali, e de părere preşedintele Curţii Constituţionale din România, Petre Lăzăroiu. Numai că astfel, continuă el, nu fac decât să-şi taie creanga de sub picioare, or, niciodată nu ştii când se face rocada şi cei aflaţi la guvernare ajung în opoziţie. În ce priveşte judecătorii constituţionali, cea mai bună apărare împotriva influenței politice o constituie, constată Petre Lăzăroiu, respectarea cu stricteţe a buchii legii şi interpretarea acesteia cu bună credinţă. Or, Curtea Constituţională din România, se conduce de ani buni de acest principiu, dă asigurări preşedintele Curţii. Potrivit sondajelor de opinie, Curtea din ţara vecină este pe locul doi în topul încrederii românilor după armată, adaugă Petre Lăzăroiu:
„Ce ne spune o asemenea realitate? Că, de fapt, principalul argument al Curţilor Constituţionale pentru a rămâne independente, pentru a răspunde la provocări îl reprezintă calitatea judecătorilor în ansamblu şi în mod individual. Când judecătorii Curţii Constituţionale nu se lasă intimidaţi, când sunt oneşti, când sunt corecţi în aplicarea legii, este evident că mai devreme sau mai târziu cetăţenii, pentru că suntem în slujba cetăţenilor, vor înţelege acest lucru.”
În ce priveşte reproşurile cu care se confruntă judecătorii Curţilor Constituţionale din regiune, acestea par trase la indigo. Preşedintele Curţii de la Tbilisi, George Papuashvili, vorbeşte despre o recentă decizie potrivit căreia o persoană nu se poate afla în arest preventiv mai mult de nouă luni. Hotărârea este similară cu cea adoptată de judecătorii constituţionali de la Chişinău la începutul anului. Judecătorilor din ambelor ţări li s-a reproşat implicarea politică şi asta pentru că în Republica Moldova decizia a coincis cu arestul fostului premier Vlad Filat, iar în Georgia cu reţinerea fostului primar de la Tbilisi, spune George Papuashvili:
„Decizia a fost, de fapt, una tehnică, aplaudată inclusiv de comunitatea internaţională, însă imediat s-a făcut legătura cu politicianul reţinut. Iată de ce a devenit intens mediatizată. Oamenilor politici le-a scăpat amănuntul că, de fapt, această hotărâre apăra mii de cetăţeni care se aflau la închisoare.”
Tocmai pentru a curma influenţa din partea politicului, reprezentanţi ai Curţilor Constituţionale din regiune au creat Asociaţia Justiţiei Constituţionale. În prezent, Republica Moldova deţine preşedinţia acestei organizaţii. În ce măsură va da rezultate, rămâne de văzut. Alexandru Tănase, şeful Înaltei Curţi de la Chişinău, spune că majoritatea ţărilor membre ale Asociaţiei s-a confruntat sau se confruntă în continuare cu anumite tentative de a limita independenţa Curţilor Constituţionale:
„Lupta pentru independenţa Curţilor Constituţionale este o luptă care se dă permanent. Este absolut eronat să trăim într-o iluzie că având o Curte care astăzi funcţionează bine, la fel de bine va funcţiona şi mâine. Tentaţiile care vin din zona politicului în special de a prelua controlul acestor instituţii sunt destul de puternice. Oamenii politici trebuie să înţeleagă un singur lucru: invalidarea unei legi care contravine Constituţiei este în beneficiul societăţii.”
Curtea Constituţionala a Republicii Moldova a fost în repetate rânduri ţinta unor declaraţii critice. Ultima dată, acuzaţiile de presupusa implicare politică au fost prilejuite de hotărârea din primavara acestui an, când Înalta Curte a dispus revenirea la votul popular în alegerea şefului statului. Presedintele curtii a respins mereu acuzaţiile, spunând că ele sunt generate de dificultatea unor politicieni şi lideri de opinie de a accepta existenţa unor decizii irevocabile.
