„Investigaţiile de genul furtului miliardului de dolari din Republica Moldova sunt complexe, iar din cauza conexiunilor externe, ele pot dura şi doi ani". (...) „Ar fi bine ca noul procuror al Republicii Moldova să provină din sistemul Procuraturii”. (...) „Acum, în România, după un efort de 10 ani de luptă contra corupţiei, am ajuns în punctul când se luptă statul cu mafia”.

Sunt afirmaţii făcute de procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie din România, Laura Codruţa Kövesi, la o întâlnire cu un grup de funcţionari şi reprezentanţi ai societăţii civile din Republica Moldova, care s-a aflat într-o vizită de studiu la Bucureşti. Vizita delegaţiei moldovene a fost finanţată de „The Black Sea Trust”.

Potrivit şefului DNA, investigaţii precum furtul miliardului din sistemul bancar al ţării se desfăşoară anevoios, deoarece informaţiile din ţările considerate „paradisuri fiscale”, solicitate de autorităţile din ţara în care s-a comis furtul, vin foarte greu.

Câştigă cel ce are societatea civilă de partea sa

Delegaţia din Republica Moldova s-a interesat de modul cum s-a declanşat în România lupta contra marilor corupţi, Republica Moldova având dificultăţi mari la acest capitol, fapt pentru care, de câţiva ani, nu mai primeşte finanţare externă. Laura Codruţa Kövesi a menţionat că rezultatele pe care le are astăzi DNA provin dintr-un efort continuu de 10 ani - perioadă în care politicul a încercat periodic să blocheze DNA, ca să zădărnicească lupta contra corupţiei mari: „E o chestiune ciclică în România să se umble la prerogativele DNA fie prin dezincriminarea unor infracţiuni, limitarea competenţelor DNA, limitarea instrumentelor investigative sau prin tentativa de acum doi ani de a scoate parlamentarii de sub incidenţa legii penale. De fiecare dată s-a reuşit oprirea acestor încercări de limitare a atribuţiilor şi competenţelor DNA datorită intervenţiei societăţii civile”, a menţionat şefa DNA.

„Acum, după 10 ani de efort, am ajuns în punctul când se luptă statul cu mafia. Să vedem cine câştigă! Noi suntem aici ca să luptăm. Altfel o să câştige ea, mafia. E interesant să-i urmăreşti cum, vrând-nevrând, se aliază în spaţiul public contra noastră şi au aceeaşi voce. Sunt câteva televiziuni pe ai căror patroni i-am trimis în judecată, unii deja sunt condamnaţi, care ne toacă de dimineaţă până seara. Lupta contra corupţiei e un proces continuu, cu foarte multe momente grele”, a spus Kövesi.

Trei premise de la Kövesi pentru lupta contra corupţiei

Ea a enumerat trei premise principale pentru a se putea porni eficient lupta contra corupţiei. Prima:independenţa instituţiei anticorupţie şi a oamenilor care lucrează în ea, stabilitatea în funcţie a procurorilor şi judecătorilor şi asigurarea garanţiilor pentru aceştia: „Este important ca atunci când deschizi o anchetă importantă să ştii că nu vei fi sancţionat disciplinar sau demis pentru simplul fapt că ai avut curajul să deschizi acea anchetă”, a explicat şefa DNA. A doua premisă: cadrul legislativ. „În România s-au dat adevărate lupte până am obţinut un cadru legislativ care să permită lupta de facto contra corupţiei. Degeaba ai un corp profesionist de procurori şi judecători dacă nu le dai instrumente legislative şi competenţe investigative. Acum, DNA are suficiente pârghii ca să ne putem face treaba”, a spus Laura Codruţa Kövesi. 

A treia premisă: resursele materiale şi umane. „DNA a beneficiat în ultimii ani de bugetul de care a avut nevoie. În ceea ce priveşte resursele umane, urmare a unei decizii a Curţii Constituţionale, trebuie să ne reorganizăm un pic. Curtea a decis că Serviciile de Informaţii nu mai pot oferi sprijin tehnic procurorilor în ceea ce priveşte supravegherea tehnică. Aceasta înseamnă că trebuie să lărgim şi să operaţionalizăm serviciul tehnic pe care îl avem la DNA. Mă refer la măsurile specifice: filajul, instalarea unor mijloace de interceptare în spaţii private...”, a menţionat Kövesi.

„Identificaţi câţiva procurori integri - curăţarea sistemului să fie o prioritate pentru ei”

Întrebată cum s-a făcut „curăţenie” în „propria curte” (în sistem) în România şi dacă ar putea „împrumuta” Republica Moldova această practică, şefa DNA a sugerat delegaţiei moldovene să-şi îndrepte privirea către procurorii integri din ţară: „Noi am început reforma cu oamenii care erau la acel moment în sistem. (...) Trebuie să identificaţi în sistem câţiva oameni cinstiţi care vor să schimbe lucrurile. Nu toţi procurorii din Republica Moldova sunt corupţi. În activitatea noastră, am cunoscut şi procurori, şi poliţişti din Republica Moldova foarte buni. Au existat chiar şi câteva cazuri în care am cooperat. Aceşti oameni foarte buni trebuie identificaţi, să li se creeze cadrul necesar şi să fie remuneraţi adecvat, iar curăţarea propriului sistem trebuie să fie o prioritate pentru ei. Ei trebuie încurajaţi şi, în nici un caz, societatea civilă nu trebuie să-i lase singuri. (...) Este foarte important ca procurorul să ştie că este independent. Dacă el deschide două investigaţii pe prietenul deputatului X, iar a doua zi deputatul X vorbeşte cu CSM sau cu ministrul Justiţiei şi, în consecinţă, procurorul sau magistratul este sancţionat disciplinar, atunci niciodată nu o să se schimbe nimic. Este important să se deschidă câteva anchete care să fie urmate de condamnări şi să se vadă că se poate. Aşa a fost în România”, a exemplificat Laura Codruţa Kövesi.

Portretul procurorului de care Moldova are nevoie

Având în vedere că funcţia de procuror general al Republicii Moldova a rămas vacantă după demisia cu scandal a ex-procurorului Corneliu Gurin, Kövesi a sugerat ca în această funcţie să fie învestit un procuror, nu o persoană din afara sistemului. „Sigur că oamenii din afara sistemului pot să aducă o viziune nouă, dar cred că procurorul general trebuie să fie procuror - să cunoască exact problemele din sistem, să fie un procuror care a făcut anchete, care ştie de unde trebuie să se apuce, care ştie exact unde să se uite atunci când simte că sunt probleme. Această persoană trebuie să fie un model pentru ceilalţi. Dacă identificaţi oameni care s-au remarcat prin ceva de-a lungul timpului, îi puneţi într-o funcţie de conducere şi-i sprijiniţi - e imposibil să nu se schimbe lucrurile. (...) În România, procurorii sunt independenţi, dar uneori au nevoie şi ei să se consulte cu cineva, au nevoie de ajutor. Uneori au nevoie să fie apăraţi, pentru că chiar dacă din afară toţi se uită la cei din DNA ca la nişte cavaleri cu armuri, avem colegi care au frământări, au familii, se uită la televizor şi îi afectează când sunt atacaţi mediatic, pentru că ei ştiu ce eforturi au depus într-un dosar anume. În astfel de cazuri au nevoie de susţinere ca să treacă peste aceste stări. De aceea, cred că procurorul general ar trebui să fie procuror şi, repet, e important să fie încurajat. De asemenea, o structură specializată a Procuraturii care să se ocupe de investigaţiile legate de corupţie este extrem de necesară în Moldova, iar în acea structură trebuie să lucreze procurori independenţi şi adevăraţi profesionişti”, a menţionat şefa DNA.

În 2015, DNA a trimis în judecată peste 1 250 de inculpaţi care au comis fapte de corupţie la nivel înalt şi mediu, inclusiv 1 prim-ministru, 5 miniştri, 16 deputaţi, 5 senatori, 97 de primari şi viceprimari, 15 preşedinţi sau vicepreşedinţi de consilii judeţene, 32 de directori de companii naţionale, 7 judecători, 7 procurori, 497 persoane care au deţinut funcţii de control sau de management în instituţii publice. 4% din numărul total al dosarelor au fost iniţiate ca urmare a investigaţiilor jurnalistice.

Vitalie Călugăreanu,
Deutsche Welle