1. sistemul de transferuri băneşti al sistemului bancar naţional;
2. sistemele de transfer internaţional de bani;
3. transportul rutier împreună cu coletele transmise rudelor de peste hotare;
4. introducerea banilor în ţară personal de către cei care se întorc acasă sau vin în vacanţe şi ospeţie.

Conform datelor estimate, suma totală de bani (toate tipurile de valute) care a intrat în Republica Moldova în perioada anilor 2000-2014, exprimată în dolari, constituie aproximativ 28,5 miliarde dolari, dintre care:

-  prin sistemele de transferuri oficiale suma totală în perioada estimată constituie 14,36 miliarde lei (conform datelor oficiale prezentate de Banca Naţională a Moldovei);

-  suma introdusă personal de persoanele fizice în această perioadă a constituit aproximativ 9,5 miliarde dolari;

- suma trimisă în Moldova prin intermediul rutierelor constituie aproximativ 5,0 miliarde dolari.

Analiza a constatat că cea mai mare parte a sumelor transmise prin intermediul rutierelor şi introduse personal de persoanele fizice a fost înregistrată în perioada anilor 2000-2006. Cetăţenii în perioada aceasta nu aveau încredere în sistemele de transferuri internaţionale. Despre aceasta ne vorbeşte şi faptul că în această perioadă au apărut pe piaţa de transferuri internaţionale aproximativ peste 150 de operatori de transferuri, ca activitate economică. Odată cu apariţia sistemelor de transferuri băneşti sumele de bani transferate oficial au început să crească, iar proporţional sumele introduse pe alte căi s-a redus.

Pentru a ilustra mai clar situaţia, mai jos este prezentată dinamica pe ani a volumelor de bani trimişi în Moldova în perioada anilor 2000-2014 pe căile oficiale. Datele au fost oferite de BNM.

Masa aceasta de bani era suficientă ca Republica Moldova să se transforme dintr-o ţară săracă lipită pământului, în una prosperă şi competitivă, să aibă o infrastructură a industriei de invidiat pentru ţările vecine, o piaţă financiară funcţională de nota 10, nivelul sărăciei eliminat odată şi pentru totdeauna, iar locuitorii din partea stângă a Nistrului să fie atraşi de nivelul de viaţă din partea dreaptă. Cu regret aceasta nu s-a petrecut.

Toată lumea este curioasă să ştie unde sunt toţi aceşti bani?

De ce conducerile anterioare a ţării nu au încercat de a întreprinde măsuri de protecţie pentru ca aceşti bani să nu fie scoşi din ţară prin scheme şi variante dubioase, inclusiv metode neordinare?

Sunt de părere ca toată lume vrea să cunoască ce s-a întâmplat.

Însă despre aceasta vom reveni ulterior cu alte explicaţii şi analize.

Gheorghe Costandachi