„Uniunea Europeană este interesată să consolideze libertatea mass-media, pluralitatea şi independenţa acestora, precum şi calitatea emiţătorilor de programe publice din Republica Moldova. Intenţionăm să cooperăm cu Republica Moldova în acest context, printre altele oferind asistenţă tehnică procesului legislativ, consolidând capacitatea instituţională a autorităţii de reglementare (Consiliul Coordonator al Audiovizualului) şi susţinere celor două posturi publice, precum şi a mass-media independente. UE mai intenţionează să continue suportul acordat jurnalismului de investigaţie. Şi ultimul lucru, dar nu cel din urmă, ne-am dori să cooperăm cu Republica Moldova la capitolul demonopolizarea pieţei de publicitate”, a precizat oficialul UE, citat de media-azi.md.

Întrebat ce efect au avut atacurile la care a fost supus în ultima vreme, atât în presa controlată de oligarhul Vladimir Plahotniuc, cât şi din partea liderilor PD şi PL, Pirkka Tapiola a declarat: „Este un lucru comun în activitatea unui diplomat să fie supus unei atenţii sporite din partea mass-media. Este un lucru pe care trebuie să ni-l asumăm şi să încercăm să îl valorificăm la maxim. Evident că nu tot ce se menţionează în mass-media este prietenos sau pozitiv. Noi încercăm doar să ne facem munca de zi cu zi cât mai bine posibil, în conformitate cu ideile şi interesele UE.”

În altă ordine de idei, şeful delegaţiei UE a spus că, la fel ca orice mass-media din orice ţară, mass-media din Republica Moldova are un rol important de jucat în procesul de reformă. 

„Există un motiv pentru care mass-media este numită a „patra putere” – de fapt, abilitatea de a construi opinia publică şi de a exercita influenţă asupra factorilor de decizie este enormă. Ar trebui să o folosiţi pentru o cauză mai nobilă - nu doar pentru că un sector media echitabil şi transparent ar fi în beneficiul vostru, dar şi pentru că este indispensabil pentru o societate democratică. Astfel, ar trebui să începeţi de la ceea ce este cea mai importantă misiune a dvs.: informarea cât mai obiectivă a societăţii privind diferite subiecte. Astfel, cetăţenii pot face alegeri informate şi depune presiuni asupra politicienii în direcţia reformelor necesare din orice sector”, a punctat Pirkka Tapiola.