Foarte multe ziare au astăzi titluri identice în prima pagină. Astfel, în Belgia Le Soir și in Spania El Pais:
„Anglia votează pentru viitorul său și cel al Europei.”
Le Soir subliniază de la bun început că ultimele sondaje dau tabăra Brexit, a ieșirii Angliei din UE, câștigătoare cu o foarte mică marjă.
Intr-un editorial, Le Soir subliniază un uriaș paradox: Cameron a căzut în propria lui capcană. Atunci când anunțase referendumul, o făcuse pentru a pacifica contestatarii anti-europeni din propriul lui partid Tory, aceiași care îl obligaseră să scoată partidul din formațiunea politică dominantă în Parlamentul European, Partidul Popular European PPE. Inainte de ultimele alegeri parlamentare din Marea Britanie, Cameron era convins că va trebui să mențină o coaliție cu liberalii și a anunțat referendumul despre Europa și Brexit, convins fiind că liberalii, partenerii săi de guvernare, se vor opune. Paradoxul este că victoria spectaculoasă a conservatorilor, care guvernează acum singuri, l-a forțat pe Cameron să organizeze referendumul și să facă o campanie disperată pentru a-i convinge pe britanici, din ce în ce mai eurosceptici, să rămână în Europa.
Sigur, tensiunile au atins o cotă critică, într-așa măsură încât președintele Consiliului European, Donald Tusk, a putut spune că ieșirea Angliei „ar însemna nu doar distrugerea Uniunii Europene, ci a întregii civilizații occidentale.”
Tot la Bruxelles, Politico, săptămânalul de limbă engleză care acoperă afacerile europene, scrie despre un alt paradox: dacă participarea la vot va fi de mai puțin de 60%, atunci cel mai probabil va câștiga tabăra in favoarea ieșirii din Europa, dar dacă va fi de peste 70%, atunci rezultatul va fi în favoarea Europei, pentru că înseamnă că vor fi fost atrași tinerii la vot. In schimb, paradoxul face că dacă, precum în referendumul din Scoția, se va ajunge la 85% înseamnă din nou că vor câștiga euroscepticii, pentru că înseamnă că au fost atrași la vot muncitorii și săracii, tradițional opuși Europei din ignoranță.
La Londra, în așteptarea rezultatului, The Times scrie că asasinarea săptămâna trecută a deputatei laburiste Jo Cox nu pare să fi influențat în vreun fel votul, animozitățile între cele două tabere reîncepând imediat cu și mai multă virulență.
In Italia, La Repubblica scrie că bursele mizează pe rămânerea Angliei în UE. Până și Ryanair, scrie La Repubblica a anunțat că oferă bilete cu preț foarte redus dacă va învinge „Remain”.
Votul din Anglia e urmărit cu atenție și în SUA, întrucât ar putea afecta relațiile Londrei cu Washingtonul. Los Angeles Times scrie astăzi că Brexit ar face mai dificilă deplasarea multor britanici prin Europa, Anglia nefăcând parte din Schengen.
La Paris, săptămânalul Le Nouvel Observateur evaluează diferitele variante posibile ale relațiilor Marii Britanii cu Uniunea Europeană după un eventual divorț. Model norvegian, canadian sau elvețian? Norvegia, precum Islanda sau Liechtenstein, face parte din Spațiul Economic Comun cu UE. Norvegia ar fi mult mai integrată cu UE decât Marea Britanie, pentru că a aderat deja la Schengen și la Europol, ceea ce Anglia nu dorește. Norvegia contribuie de asemenea la bugetul UE.
Săptămânalul politico-umoristic francez Le Canard Enchaîné amintește în prima pagină, sub titlul Londra de șoc (joc de cuvinte pe undă de șoc) că Generalul De Gaulle se opusese în 1963 intrării Angliei în Comunitatea Europeană. Generalul De Gaulle spusese atunci: „Intrarea Angliei ne va crea foarte mari probleme.” Acum este vorba însă de ieșirea Angliei.
In sfârșit, nu trebuie uitat săptămânalul francez politico-umoristic Charlie Hebdo care pune in prima pagină o caricatură cu regina Angliei dezgolindu-și posteriorul și arătându-l Europei.