„Continuarea finanţării necondiţionate a Chişinăului ar putea consolida acest regim politic hibrid, esenţă autoritară putinistă învelită în retorică pro-europeană. Măcar preşedintele Putin conduce legitim Rusia, a fost ales prin vot, pe când Plahotniuc controlează Moldova, fără să-l fi ales nimeni. Mai mult decât atât, oligarhul este detestat de peste 90% din populaţia ţării, potrivit tuturor sondajelor. În cancelarii occidentale importante se crede că Moldova este un stat capturat, iar ameninţarea cu tancurile ruseşti pe Nistru ar fi doar un pretext la adăpostul căruia s-a constituit un regim hibrid, semi-autoritar poleit cu sloganuri pro-europene”, spune analistul.
Armand Goşu menţionează că la Bucureşti sunt cel puţin două abordări în privinţa relaţiei cu autorităţile de la Chişinău. „La nivelul Guvernului Cioloş, una similară cu cea a Comisiei Europene. Asta se explică prin prezenţa la Palatul Victoria a multor oameni veniţi direct de la Comisie, familiarizaţi cu abordările UE. Ei sunt cei care au şi blocat creditul promis de guvernul Ponta Republicii Moldova până când executivul de la Chişinău va realiza minime reforme. Solicitările Românie sunt consemnate într-o scrisoare a premierului şi există un document la Bruxelles ceva mai detaliat cu aşteptările UE în materie de reforme. De asemenea, guvernul Cioloş nu a dorit să se singularizeze şi aşteaptă ca şi FMI şi UE să deblocheze creditarea Republicii Moldova, după o evaluare serioasă a performanţelor executivului de la Chişinău”, explică istoricul.
Analistul român enunţă şi cea de-a doua abordare care este promovată politic de un partid din România: „Pe lângă această abordare bruxelleză, există o alta – să spunem românească – promovată politic de PSD, iar instituţional de MAE. Potrivit acesteia, Bucureştiul trebuie să sprijine politic, financiar executivul actual controlat de Plahotniuc, pentru că acesta ar fi un guvern pro-european. În cazul organizării de alegeri electorale anticipate forţele pro-ruse, în frunte cu Dodon şi Usatîi, ar putea veni la putere şi arunca Moldova în braţele Rusiei. Acest lucru trebuie evitat cu orice preţ pentru că o guvernare pro-rusă la Chişinău ar putea destabiliza regiunea ucraineană Odesa, într-un context regional extrem de sensibil”.
„Deocamdată, preşedintele Iohannis şi premierul Cioloş resping această abordare, dar în ultimele luni sunt tot mai presaţi de majoritatea pesedistă din Parlament pentru a trimite banii promişi de Ponta la Chişinău. Deci, nu există o abordare unitară la nivelul instituţiilor româneşti. În ce priveşte poziţia mea, ea a fost tot timpul mai apropiată de cea a UE şi a guvernului Cioloş decât de a PSD şi MAE român”, a punctat istoricul.
În context, Armand Goşu menţionează: „Bruxelles-ul, dar şi individual Berlinul, Varşovia sau guvernul Cioloş sunt conştienţi de faptul că retorica pro-europeană este un paravan după care se ascund elemente ale lumii interlope ajunse la putere la Chişinău, care au compromis ideea europeană. Dacă în primii ani au făcut câteva reforme, după Vilnius, noiembrie 2013, liderii politici moldoveni doar le-au mimat. În spatele steagului albastru cu steluţe şi a retoricii pro-europene, la Chişinău s-au pus bazele unui regim politic rezultat al simbiozei dintre lumea criminală şi nomenclatura sovietică, dominat de corupţie, nepotism, care generează o sărăcie cumplită”.
Varianta în limba engleză o puteţi accesa aici.
Jurnal.md
