Comisia de la Veneţia şi-a dat avizul pozitiv la proiectul de lege ce prevedere modificări la Codul Electoral, necesare pentru organizarea alegerilor prezidenţiale directe în data de 30 octombrie. Autorul proiectului de lege, deputatul democrat Sergiu Sîrbu, a declarat postului de radio Europa Liberă că experţii Comisiei au înaintat mai multe recomandări „tehnice” de care parlamentarii ar trebui să ţină cont la adoptarea în lectură finală a legii. Între timp, mai multe organizaţii neguvernamentale reproşează autorităţilor că discută „pe furiş” documentul, fără să implice societatea civilă.
Avizul pozitiv venit de la Consiliul Europei a fost anunţat de Comisia Electorală Centrală, şi de deputatul democrat Sergiu Sîrbu, autorul amendamentelor la Codul Electoral necesare pentru organizarea scrutinului prezidenţial din 30 octombrie.
Pe parcursul acestei săptămâni, recomandările Comisiei de la Veneţia vor fi accesibile publicului, sau cel puţin asta promite CEC.
Deputatul Sergiu Sîrbu spune că sugestiile experților de la Strasbourg sunt mai degrabă tehnice şi nu au cum să impiedice demararea procedurilor de organizare a campaniei electorale.
Acestea se referă, intre altele, la termenul de şedere pe teritoriul ţării a candidatului la funcţia de preşedinte sau dreptul cetăţenilor de a semna pentru mai mulţi candidaţi pe listele de subscripţie. Sergiu Sîrbu a evitat să numească o dată concretă pentru adoptarea în lectură finală a modificărilor la Codul Electoral, înaintând termenul de „cel mult trei săptămâni”:
„Reieşind din amendamentele deputaţilor, reieşind din avizul Comisiei de la Veneţia, noi vom definitiva proiectul pentru lectura a doua astfel încât să fie adoptat în scurt timp. După adoptare vom ajusta şi prevederea legată de termenul perioadei electorale, deoarece se micşorează de la trei la două luni. Poate într-o săptămână, două maxim, vom confirma şi noua componenţă a Comisiei Electorale Centrale, astfel încât să avem deja reguli de joc clare şi să avem un organ electoral competent să pregătească scrutinul electoral”.
Cea mai mare îngrijorare trezeşte setul de reglementări ce vizează grupurile de iniţiativă ce vor selecta semnături pentru un candidat sau altul. Pavel Postică, director de Programe la Asociaţia Promo-Lex, organizaţie ce a monitorizat mai multe scrutine electorale în Republica Moldova, spune că nu este foarte clar cum vor fi finanţate aceste grupuri de iniţiativă, fapt ce ar lăsa loc pentru eventuale fraude electorale:
„Dacă aceste prevederi pot fi implementate cu rea credinţă de către anumiţi actor, s-ar putea să avem cheltuite sume enorme de bani aparent pentru colectarea semnăturilor, dar de facto pentru campania electorală propriu-zisă, pentru că dacă reglementăm foarte clar cât avem voie să cheltuim pentru colectarea semnăturilor, atunci potenţialii candidaţi ar putea utiliza această lacună legală şi să cheltuie bani aparent pentru colectarea semnăturilor, dar de facto pentru campania electorală”.
În replică, preşedintele Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, spune că prevederile ce ţin de finanţarea grupurilor de iniţiativă privind colectarea semnăturilor se regăsesc într-un regulament adoptat de CEC şi care, la nevoie, poate fi aplicat de membrii Comisiei. Mai mult, crede Iurie Ciocan, partidele politice sunt libere să se pregătească deja pentru alegeri:
„Faptul că unii vor finaliza mai rapid colectarea semnăturilor, alţii o vor face mai lent, deja depinde şi de capacitatea fiecărui partid în parte, deci, este o luptă de concurenţă şi alegerile în sine presupune concurenţă. Toţi cunosc cînd vor avea loc alegeri, toţi cunosc când va începe perioada de pregătire a alegerilor, au suficient timp să-şi pregătească forţele. Faptul că cineva are capacităţi mai modeste, nu vorbesc de posibilităţi, dar chiar de capacităţi, asta nu înseamnă că restul trebuie „înrămaţi” cumva”.
Potrivit viitoarelor modificări la Codul Electoral, pentru a intra în cursa electorală, candidaţii ar urma să prezinte minim 15.000 de semnături ale cetăţenilor cu drept de vot. Aprobarea finală a modificărilor este aşteptată cu sufletul la gură de partidele politice, majoritatea ezitând până acum să-şi înainteze candidatul pentru alegerile prezidenţiale din 30 octombrie. Scrutinul este considerat unul istoric, întrucât va reda alegătorilor dreptul să aleagă şeful statului.
