Revista „22” acordă un spațiu consistent unei teme preluate din presa americană. Alexandru Lăzescu prezintă cititorilor săi un articol apărut în „Financial Times” sub semnătura lui Robert D. Kaplan, „unul dintre numele cele mai cunoscute în materie de analiză geopolitică”.
Titlul articolului lui Kaplan vorbește de la sine: „America își va pierde răbdarea față de împăciuitorismul europenilor”. Autorul relatării din „22” comentează: „O eventuală reducere a implicării Statelor Unite în arhitectura de securitate din Europa riscă se provoace mutații importante cu consecințe negative mai ales pe frontul de sud-est al NATO”. Analiza expertului american rezumat de Alexandru Lăzescu se ocupă mai ales de anti-americanismul elitelor de stânga din Germania, dar atitudinea privește de fapt cam întreg spațiul european. Recenta criză economică ar fi arătat că „interesele naționale au prevalat copios în fața ideii generoase a unei identități comune. (...) Nu pare să existe o viziune comună care să-i însuflețească pe europeni dincolo de prezervarea prosperității și beneficiilor oferite de un stat social”, or „prosperitatea de care se bucură europenii este posibilă datorită protecției asigurate de americani, ceea ce le permite să cheltuie mai puțin pentru apărare și mai mult pentru beneficii sociale”.
Există și un alt element care stârnește îngrijorare peste ocean, iar articolul rezumat în revista „22” nu-l pierde din vedere: „Pe cât de critice și de intransigente sunt elitele politice și intelectuale de stânga din Europa față de America pe atât de înțelegătoare sunt față de Rusia”. Așadar, efortul de propagandă rusească dă roade. Mai ales în Germania. La Berlin funcționează o agenție de presă care face parte din grupul RT (fostul Russia Today). Are peste 100 de angajați, alimentează cu știri și clipuri video mass media germană și cultivă asiduu analiști politici locali, se mai arată în revista „22” .
Jurnaliștii de la București comentează mult și prestația principalilor lideri ai României. Andreea Pora se ocupă tot în revista „22” de tactica pe care și-a ales-o președintele Klaus Iohannis: să se exprime public cât mai puțin, să fie cât mai puțin asemănător cu fostul președinte Traian Băsescu. Ideea poate fi valabilă, dar faptul că nu se știe, de fapt, ce gândește președintele, nici chiar în chestiuni sensibile, produce perplexitate. La începutul acestei săptămâni, președintele a invitat din nou partidele politice la consultări. Nici de această dată nu a rezultat că sugestiile îi sunt luate în serios de coaliția aflată la putere. Cum face asta Partidul Social Democrat ne explică Andreea Pora: „Ponta nu-l contrazice pe față pe Iohannis, îi convine de minune formula coabitării, care sapă la popularitatea președintelui, dar practic face doar așa cum îi dictează interesele, evident, cu mâinile murdare ale altora, de preferință președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, și câțiva țuțeri mereu la dispoziție”.
Pe site-ul Ziare.com, Emilian Isăilă susține însă că nici premierul Victor Ponta nu s-ar afla într-o situație foarte bună, deși și-a regăsit aroganța. L-ar incomoda teribil popularitatea de care se bucură Direcția Națională Anticorupție în rândul românilor. Apelează tot mai des la măsuri populiste, dar, crede Emilian Isăilă, nu-l vor ajuta în alegerile legislative programate pentru 2016.
