Foloseşti un laptop sau un smartphone ori conduci o maşină electrică? Există şanse foarte mari ca acestea să funcţioneze pe baza unui metal care ar putea reprezenta energia viitorului – tocmai de aceea mai e numit şi „noua benzină”.
Litiul este cel mai uşor element chimic solid şi se află pe locul 33 ca abundenţă pe Pământ.
Odată procesat, el poate fi folosit pentru multe lucruri, de la ceramică până la vaselină. De asemenea, este utilizat şi în tratamentul tulburării bipolare. Într-adevăr, are întrebuinţări multiple, însă de ce s-a transformat în ultima vreme în cea mai „fierbinte” materie primă din lume?
Business Insider aminteşte că litiul este un metal moale, alb-argintiu, care poate stoca energie într-un spaţiu mic. Gândiţi-vă că multe baterii de smartphone-uri, tablete sau laptopuri au la bază această substanţă.
Iar piaţa e în plină ascensiune.
Industria acumulatorilor litiu-ion va creşte de la 25 de miliarde de dolari în 2015 până la 40 de miliarde de dolari în 2020. O parte din „vină” o au smartphone-urile, ale căror vânzări se află pe un trend ascendent. Însă adevărata „explozie” a cererii de litiu e dată de bateriile maşinilor electrice.
Motivul? E vorba de cantitatea de materie primă folosită. Pentru un acumulator de telefon e nevoie de doar câteva grame de litiu, în timp ce pentru o baterie pentru o maşină electrică se consumă cam 10 kg.
Din acest motiv, firma de investiţii Goldman Sachs a numit recent litiul drept „noua benzină”. Analiştii companiei preconizează că cererea pentru acest metal se va tripla până 2025.
Sursa: Business Insider
Tesla conduce această revoluţie a preţurilor
Producătorul auto Tesla Motors, singurul care produce exclusiv maşini electrice, a primit în ultima vreme multă atenţie din partea presei şi nu numai. Compania ţinteşte să vândă 500.000 de automobile pe an până în 2018, iar apoi să ajungă la cel puţin un milion pe an până în 2020 inclusiv.
Dar pentru a atinge astfel de cifre, Tesla ar trebui să absoarbă toată producţia de acumulatori litiu-ion din lume, după cum a spus şeful companiei, Elon Musk.
Trebuie să ţinem cont şi că producători auto cu tradiţie îndelungată, precum BMW sau Audi, dezvoltă maşini electrice. În plus, piaţa e un punct de interes şi pentru giganţi IT ca Google sau Apple.
Dar de unde vor veni cei mai mulţi clienţi pentru astfel de automobile? Ei bine, răspunsul ar fi China, care deja consumă cam 20% din producţia globală de litiu, deoarece această ţară are o problemă gravă cu poluarea, aşa că în scurt timp va încerca să găsească alternative mai „verzi” pentru combustibilii fosili.
Momentan, piaţa automobilelor electrice e micuţă, mai exact deţine doar o zecime din totalul maşinilor vândute în lume. Însă viitorul pare a fi luminos pentru ele, căci odată cu scăderea preţului de producţie a bateriilor (anul trecut s-a înregistrat un declin de 35%), va scădea şi preţul maşinilor electrice, având în vedere că acumulatorii reprezintă o treime din costuri.
Bula litiului
Deşi toate piesele puzzle-ului par să se potrivească, există totuşi o problemă. În ultimul trimestru din 2015, carbonatul de litiu (cel mai răspândit compus al acestui metal) s-a aflat sub presiunea cererii uriaşe, ceea ce a cauzat o creştere exponenţială a preţului.
Însă acest lucru nu va împiedica ieftinirea maşinilor electrice, deoarece celelalte componente înregistrează scăderi de preţuri. Iar cu cât se produc mai multe baterii pentru acestea, cu atât companiile devin mai eficiente în a le fabrica, astfel că e nevoie de mai puţini bani pentru producerea lor.
De la începutul până la finalului anului trecut, carbonatul de litiu s-a scumpit cu 225 la sută. Însă problema este că cererea va depăşi în curând oferta, iar acest lucru ar putea duce la o scumpire şi mai mare.
Sursa: Business Insider
Dar e posibil ca această materie primă să fie într-o bulă, care s-ar putea sparge, căci există multe necunoscute.
Momentan, preţul a explodat, însă e posibil să scadă cu repeziciune, din două motive: rămâne de văzut cât de repede va îmbrăţişa lumea maşinile electrice, iar unele companii au investit deja mulţi bani în producerea unor baterii care nu se bazează pe litiu.