Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în municipiul Chişinău şi raioanele Nisporeni, Străşeni şi Orhei.

Virusul rabic este transmis de la vulpi animalelor sălbatice precum căpriorul, bursucul, dihorul, jderul, liliacul, şobolanului, dar şi celor domestice printre care bovinele, caprinele, ovinele, cabalinele, câinii şi pisicile.

Numărul sporit şi diversitatea animalelor afectate denotă amploarea periculoasă a procesului epizootic la rabie şi sugerează oportunitatea intensificării de către autorităţile abilitate a măsurilor de combatere a rabiei la vulpi.

Printre măsurile primordiale şi eficiente în optimizarea populaţiei de vulpi, inclusiv combaterea rabiei, se numără organizarea şi stimularea vânatului acestor animale şi imunizarea lor contra rabiei.

Consecinţele alarmante, dar şi persistenţa deficienţelor în organizarea şi realizarea măsurilor de combatere şi profilaxie a rabiei la animale contribuie esenţial la sporirea numărului adresărilor populaţiei după asistenţă medicală antirabică.

Datele statistice arată că anual, între 2900 şi 3200 de persoane agresate de animale solicită servicii medicale. Este vorba de obicei de atacuri ale câinilor cu stăpân sau de infectarea de la oameni care intră în contact cu animale diagnosticate cu rabie.

Graţie solicitării la timp a ajutorului medical adecvat, în 2014 a fost prevenită infectarea cu rabie a 264 de persoane. Din fericire, în ultimii 11 ani cazuri de rabie umană nu au fost înregistrate.