Amenințările lui Putin la adresa României sunt o expresie a neputinței, declară Vladimir Socor, analist specializat în mediul ex-sovietic. Socor a acordat un interviu la Hotnews.ro, lui Dan Tapalagă, axat pe riscurile de securitate din această zonă. Potrivit analistului, „este un caz de câinii latră, caravana trece”. „Rusia nu are capacitatea de a pedepsi în nici un fel Polonia sau România sau alte țări. (...) Nu poate să intervină nici măcar în Republica Moldova în mod militar. Poate să intervină - și a intervenit - cu sancțiuni economice împotriva Republicii Moldova”, care riscă de asemenea să fie destabilizată, de pildă, prin alegeri anticipate.
Toate aceste riscuri sunt însă de luat în considerare numai la vreme de pace, arată Vladimir Socor. În caz de ostilități militare (ceea ce invitatul lui Dan Tapalagă nu vede posibil pe termen scurt și chiar mediu) NATO s-ar afla într-o situație mai delicată. „Rusia are mijloace foarte puternice de a reacționa în bazinul Mării Negre”, în timp ce „mijloacele Alianței sunt limitate de Convenția de la Montreux”. Interviul de la Hotnews identifică și elementul nou din metodele de propagandă ale Rusiei: nu mai apelează la sprijinul stângii europene, ci la cel al extremei drepte. În fapt, capturează discursul naționalist care manipulează parte din principiile fondatoare ale Europei: națiune, familie, religie creștină. Acestea, crede Vladimir Socor, ar trebui urgent recuperate la nivelul politicii statelor Uniunii Europene.
Ediția centrală online a ziarului Adevărul rezumă o analiză a lui George Friedman, preluată după Geopolitical Futures, în care expertul atrage atenția asupra aceleiași chestiuni: Occidentul a cam uitat că liberalism înseamnă și națiune. Friedman reamintește acest lucru, însă pentru a atrage atenția că eticheta de fascist nu i s-ar potrivi nicicum candidatului republicanilor la președinția Statelor Unite, Donald Trump. Altminteri, „vedem o revenire la naţionalism în Europa şi în Statele Unite deoarece multora nu le este clar dacă internaţionalismul, aşa cum a fost de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial încoace, le mai oferă vreun beneficiu”.
Tot în Adevărul scrie azi și europarlamentarul român Cristian Preda, care observă de asemenea creşterea simpatiei pentru extrema dreaptă europeană, dar spune că „mai rar se pomeneşte (...) despre revigorarea extremei stângi”. Ilustrează tendința cu un aspect al recentei vizite a liderului rus Vladimir Putin la Atena. Liderul de la Kremlin are relaţii foarte bune cu extremiştii de dreapta europeni, dar, susține Preda, „are nevoie şi de o relaţie la stânga”. Premierul grec Antoni Tsipras conduce acum un partid de extremă stângă, însă „e pe cale să fie recuperat de socialiştii europeni. (...) Putin va putea astfel conta pe un prieten curat social-democrat”.
