CC:Procuratura anticorupţie,
În atenţia dlui E. Harunjen
Pentru informare şi luare de atitudine:
Guvernului R. Moldova,
În atenţia dlui Iurie Leancă
Preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie,
Dlui Mihai Poalelungi
Preşedintelui Curţii Europene a Drepturilor Omului,
Dlui Dean Spielmann
Delegaţiei Uniunii Europene
Dlui Pirkka Tapiola
Ambasadorului Statelor Unite ale Americii
Dlui James D. Pettit
Ambasadorului Republicii Federale Germania
Dnei Ulrike Knotz
Domnule Procuror General,
La 13 octombrie 2014, printr-un MEMORIU PUBLIC privind investigarea penală a devalizărilor bugetului de stat prin intermediul sistemului judecătoresc, Vă sesizam în fapt despre activităţile criminale ale unui grup infracţional organizat, constituit din capi ai justiţiei moldoveneşti, reprezentanţi ai Departamentului Agent Guvernamental al Ministerului Justiţiei, în complicitate cu particulari(fini şi naşi), pe post de unelte.
Pe lângă sesizarea uneia dintre multiplele scheme de devalizate a bugetului de stat, deconspirată şi de presă, constatată şi de către angajaţii Ministerului Finanţelor, confirmată de membri ai CSM şi ai Inspecţiei Judiciare, realizată cu implicarea numelor importante din justiţie – Preşedinţi de instanţă şi chiar a Asociaţiei Judecătorilor din Republica Moldova, a Agentului guvernamental, reprezentant al opiniei oficiale a Guvernului în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, subordonat direct primului-ministru şi ministrului justiţiei, poate cel mai grav element pe care vi-l sesizam îl constituia utilizarea şi distorsionarea de către aceştia a unor corespondenţe cu grefa moldovenească la CEDO, punându-se astfel o grea amprentă pe instituţia de drept în care cetăţeanul R. Moldova are cea mai mare încredere, dacă nu cumva unică şi deplină.
Or, sub pretextul unei insinuate concilieri în faţa CtEDO, în lipsa unei riposte diligente corespunzătoare din partea Agentului Guvernamental, care a preferat în mod dubios non-combatul, bugetul de stat a fost văduvit doar într-un singur caz, de peste 4.000.000 lei pe baza unei controversate acţiuni civile de încasare a unor onorarii de reprezentare şi asistenţă juridică, depusă contrar competenţei jurisdicţionale, îndreptată împotriva unui agent economic nerezident din Letonia, reţinută spre examinare în mod discreţionar de către preşedintele Judecătoriei Botanica, promovat ulterior ca judecător la CSJ, Preşedintele Asociaţiei Judecătorilor, controversatul Ion Druţă.
După o serie de ilegalităţi comise pe parcursul aşa-zisei examinări a cauzei (constatate fără echivoc ulterior şi de către Inspecţia Judiciară a CSM), la 18.10.2010, în plină desfăşurare a atacurilor de tip raider şi a spălărilor de miliarde de dolari, controversatul judecător Ion Druţă a admis integral acţiunea controversatului avocat, omniprezent şi în alte cauze similare, investindu-şi în mod ilegal actul emis cu titlu de executoriu şi irevocabil.
Printr-o decizie a Curţii de Apel Chişinău din 01.06.2011, semnată de un complet de trei judecători, M. Anton, A. Gavriliţă şi I. Secrieru, hotărârea din 18.10.2010, emisă de I. Druţă a fost casată în mod legal şi pricina restituită la rejudecare în primă instanţă, procedură şi remediu legal intern la care controversatul reclamant va renunţa şi, reţineţi, în aceiaşi zi, la 1 iunie 2011, se adresează la CEDO cu o plângere împotriva R. Moldova, adică şi împotriva cetăţenilor ei, şi împotriva noastră cu Dvs.
O „coincidenţă” greu de neglijat de către nişte procurori integri, neîntâlnită în jurisprudenţa din R. Moldova, care, coroborată cu mai multe activităţi dubioase în dosare similare, ca şi trase la indigo, vine să confirme ipoteza unei făcături şi a unei conspiraţii împotriva contribuabililor statului nostru.
Comunicată Guvernului R. Moldova, căruia i se solicită în mod expres prezentarea observaţiilor asupra admisibilităţii şi fondului cauzei şi a poziţiei cu privire la o eventuală reglementare amiabilă, plângerea menţionată şi scrisoarea Înaltei Curţi va servi Agentului Guvernamental drept prilej de iniţiere în mod impropriu a procedurii de conciliere şi, sub acest pretext, va solicita Curţii Supreme de Justiţie revizuirea hotărârilor judecătoreşti legale pronunţate în dosarul dat. Având ca destinatari omniprezentul complet de judecători, Ion Druţă, Iulia Sîrcu, Valentina Clevadî, Iuliana Oprea şi Tamara Chişcă-Doneva, rezultatul criminal scontat de devalizare a bugetului de stat, în beneficiul nemeritat al unui nerezident, nu avea cum să întârzie.
Şi asta în condiţiile în care Decizia Curţii de Apel Chişinău de remitere a cauzei în prima instanţă spre rejudecare, bazată pe normele procedurale în vigoare la acea dată a fost găsită perfect legală, iar aceleaşi argumente elementare ale Inspecţiei judiciare a CSM, inclusiv neepuizarea căilor de recurs interne ca şi condiţie de admisibilitate a cererii la CtEDO puteau lesne servi şi Agentului Guvernamental în vederea obiectării împotriva alegaţiilor controversatului reclamant. Reprezentantul Guvernului la CEDO a preferat, însă, NON COMBATUL păgubos statului şi contribuabililor săi.
Cu votul a doar trei judecători din cinci, inclusiv votul decisiv al controversatului Ion Druţă, Judecătorul examinator în primă instanţă, promovat între timp la CSJ, la 19.02.2014, încălcând flagrant dispoziţiile imperative ale articolului 446 CPC, potrivit cărora în condiţiile capitolului XXXIX (Revizuirea Hotărârilor), pot fi supuse revizuirii doar hotărârile, încheierile şi deciziile irevocabile ale tuturor instanţelor judecătoreşti, au fost revizuite toate actele judecătoreşti legale din dosar, inclusiv decizia instanţei de apel de remitere a cauzei la rejudecare, nesusceptibilă de revizuire.
Toate astea constituind fundal pentru cea de-a doua parte a încheierii CSJ de transferare criminală a pretinselor datorii de peste patru milioane de lei, ale unui agent economic din Letonia în sarcina statului Republica Moldova şi a cetăţenilor acestuia, care urmau a fi încasaţi, potrivit presei, în beneficiul FINULUI, din bugetul de stat, şi nu din conturile firmei NAŞULUI.
În afară de Ion Druţă, aflat într-o flagrantă incompatibilitate de examinare a dosarului, decizia a fost luată de omniprezentele în dosare dubioase, Iulia Sîrcu şi Valentina Clevadî, cărora, abia după emiterea în unanimitate a deciziei, li s-a opus prin opinie separată alţi judecători omniprezenţi, Iuliana Oprea şi Tamara Chişcă-Doneva.
Chiar dacă actul judecătoresc abundă în mod fariseic de articole şi jurisprudenţă a Curţii Europene a Drepturilor Omului, acestea sunt anihilate cel puţin de lipsa la dosar a acordului de soluţionare amiabilă încheiat între Guvernul Republicii Moldova şi petent în modul stabilit de art. 13 al Legii nr. 352 şi normele CEDO.
În cunoştinţă de cauză, în mod similar cu cel al ignorării notei informative elaborate de Direcţia specializată a CSJ pe marginea imenselor spălări de bani(peste 18 miliarde de dolari), forurile abilitate ezită în mod dubios să sancţioneze judecătorii implicaţi în frauda de milioane de la bugetul de stat, în pofida unei note informative exhaustive a Inspecţiei judiciare a CSM, elaborată ca urmare a investigării cazului.
Se lasă, astfel, la discreţia aceloraşi indivizi, gen Druţă, să identifice „soluţii” privind scoaterea basma curată din mocirla judecătorească a criminalilor, fie prin emiterea repetată a aceleiaşi decizii de către un complet al CSJ, din care controversatul preşedinte al Asociaţiei Judecătorilor nu va face parte, fie prin aşteptarea unei hotărâri a CEDO, marcată de o criminală atitudine de non-combat din partea Agentului Guvernamental. În acest context, o deosebită atenţie ar fi trebuit acordată de procurori şi comportamentului defectuos de ultimă oră a reprezentanţilor Ministerului de finanţe, la fel ca într-o serie de cauze soluţionate recent în detrimentul statului.
Pe un asemenea fundal, având suportul necondiţionat al Procuraturii şi al unui procuror în Procuratura Anticorupţie ce habar nu are de procedurile civile, de acţiunea legii în timp, invocându-se norme inaplicabile speţei, au fost emise constatări inculpatoare ridicule, de genul „aparent, primirea spre judecare şi judecarea de către judecătorii Colegiului Civil al CAC a cererii de apel depuse tardiv de către reprezentantul SIA „Aroma Floris,S” fără a fi motivat acest fapt”.
Pe baza acestora, improprii unor investigaţii penale, vor fi persecutaţi ulterior anume judecătorii oneşti ce s-au opus în mod legal şi profesionist dezmăţului lui Ion Druţă, în calitatea sa de judecător şi preşedinte al Judecătoriei Botanica, iar drept mijloace de răzbunare îi vor servi chiar actele judecătoreşti arbitrare, emise chiar de acesta de pe poziţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie.
Vă reamintesc, Domnule Procuror General, că solicitările mele din Memoriul Public din 13 octombrie 2014, depus la trei ani distanţă de celebrul Memoriu Public din 13 septembrie 2011 semnat de victimele atacurilor raider, neelucidate şi nesancţionate nici până în prezent, vizau investigarea penală a judecătorilor implicaţi în atacurile raider, spălările de miliarde de dolari, devalizările de miliarde de lei de la bugetul şi întreprinderile de stat, iar în mod special iniţierea urmăririi penale a persoanelor vinovate de dispunerea încasării ilegale de la bugetul de stat a celor peste patru milioane de lei, prin Încheierea Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie din 19 februarie 2014, în dosarul 2rh-2/14.
La peste două luni de la sesizarea Dvs. publică, la 26 ianuarie 2015, am recepţionat o scrisoare datată cu 20 decembrie 2014, prin care procurorul în Procuratura Anticorupţie, Andrei Băeşu mă informa că la 18 decembrie 2014, s-ar fi dispus neînceperea urmăririi penale a persoanelor vinovate de dispunerea încasării ilegale de la bugetul de stat a celor peste patru milioane de lei, din motiv сă ar „exista alte circumstanţe prevăzute de lege, care condiţionează excludeгea urmăririi penale”.
Continuând lanţul falsurilor, în scrisoare se menţionează în mod mincinos că în anexă mi-ar fi fost expediată şi ordonanţa propriu-zisă, pe care aş putea s-o contest în procedura şi termenul de 15 zile prevăzut de lege. În realitate, abia la data de 30 ianuarie 2015, am reuşit să intru în posesia ordonanţei procurorului Andrei Băieşu, expediată prin fax la sediul Cabinetului.
Drept argumentare a altor circumstanţe prevăzute de lege, care condiţionează excludeгea urmăririi penale, conştientizând că o instanţă ierarhic superioară CSJ nu există în speţă, procurorul a catalogat faptul că „o hotărâre judiciară se consideră legală atât timp, până când nu este anulată de către o instanţă ierarhic-superioară, iar orice încercare de implicare într-un proces judiciar cu încălcarea acestor principii, constituie nu altceva decât o imixtiune în justiţie şi nu este acceptată”,
Faptul că examinarea argumentelor invocate în Memoriu, dar şi cele care au fost dezvăluite de presă s-a făcut în mod premeditat superficial, incomplet şi neobiectiv, urmărindu-se apriori muşamalizarea cazului cu emiterea unei soluţii defectuoase, este trădat chiar de către textul ordonanţei contestate.
Aşa cum Vă sesizam şi în memoriile publice anterioare, de fapt, cu implicarea directă a grupului de indivizi menţionaţi mai sus, au fost fabricate cel puţin trei cazuri de devalizare a bugetului de stat, bine documentate de către CSM, inclusiv cauza - AROMA-FLORIS SRL, în care reclamantul renunţă la remediile interne şi cauza VINIS-NLG SA, încetată chiar prin efectul renunţului la acţiune, situaţii în care un minim de diligenţă din partea Agentului Guvernamental ar fi fost suficient pentru declararea inadmisibilităţii cererilor aceluiaşi reclamant controversat.
Analiza acestor două dosare în cadrul unei anchete paralele independente, scoate în evidenţă similitudinile dintre schemele criminale aplicate de acelaşi grup de persoane, care acţionează potrivit aceluiaşi tipar, prevalându-se de grave erori judiciare admise premeditat şi o atitudine criminală de non-combat a Guvernului R. Moldova, prin Agentul Guvernamental.
Procurorul Andrei Băieşu, efectuând aşa-zisa verificare a celor expuse în Memoriul Public şi publicate în presă, s-a rezumat doar la unul din cazurile deconspirate, ignorându-l cu desăvârşire pe al doilea, în care bugetul de stat în mod real a fost păgubit cu suma de 787886,65 lei.
Totodată, în pofida evidenţelor certe de pronunţare a unei decizii vădit ilegale, ce-i inculpă penal pe toţi cei trei judecători ai CSJ, iar pe judecătorul Druţă în mod special şi pentru participarea ilegală atât în prima instanţă cât şi în procedura de revizuire, când şi-a menţinut propria hotărâre, dispunând în mod fraudulos devalizarea bugetului de stat cu suma de 4363741 lei, procurorul recurge la un tertip ieftin pentru justificarea Ordonanţei sale de NUP, invocând că în privinţa judecătorilor s-ar fi început o procedură disciplinară.
Această atitudine este contrară obligaţiunilor legale ale procurorului, întrucât au fost în mod evident muşamalizate fapte grave prin simpla invocare a unei eventuale supuneri la răspundere disciplinară a unor făptuitori, iar denaturarea realităţii, în condiţiile în care alţi complici la aceste „scheme” nu se află în vizorul Consiliului Superior al Magistraturii, este una criminală.
În această privinţă edificatoare sunt constatările făcute în Hotărârea CSM cu privire la Nota informativă a inspecţiei judiciare pe marginea petiţiei Ministerului Finanţelor la acţiunile unor judecători ai Curţii Supreme de Justiţie, din 23 decembrie 2014, nr.1028/34, potrivit căreia:
- pricina civilă Chiriac Andrei către SIA ”Aroma Floris S” a fost examinată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale. Or, conform art.459 alin.(3) CPC, instanţele judecătoreşti ale Republicii Moldova sunt competente să soluţioneze pricini cu element de extraneitate dacă pârâtul organizaţie străină are sediu sau pârâtul cetăţean străin are domiciliu în Republica Moldova. Pârâtul SIA ,,Aroma Floris S nu are sediu în Republica Moldova” ci în or.Riga, Letonia. Mai mult ca atât, conform alin.(8) al contractului cu privire la asistenţa juridică din 01.07.2004, încheiat între SIA „Aroma Floris S” şi Andrei Chiriac, toate litigiile apărute între părţile contractante se examinează conform legilor în instanţele de judecată a Republicii Letonia;
- la examinarea cauzei civile, de către Judecătoria Botanica, mun. Chişinău, nu au fost respectate prevederile Tratatului din 14.04.1993 încheiat între Republica Moldova şi Republica Letonia privind asistenţa juridică şi raporturile juridice în materie civilă, familială şi penală, ratificat prin Hotărârea Parlamentului nr.1487-XII din 10.06.93, în vigoare din 18 februarie 1995 şi a Convenţiei de la Haga din 01.03.1954 privind procedura civilă în materie civilă sau comercială, ratificată prin Hotărârea Parlamentului nr.1136-XII din 04.08.92 pentru aderare la Convenţia de la Haga privind procedura civilă. Astfel, conform art.2, 3 din Convenţia de Haga din 01.03.1954 privind procedura civilă în materie civilă sau comercială, notificãrile de acte destinate persoanelor care se afla în străinătate se vor face în statele contractante prin intermediul autorităţii competente conform legilor statului solicitat. În Republica Moldova autoritatea competentă este Ministerul Justiţiei. Cererea de asistenţă juridică şi actele anexate se redactează în limba de stat a Părţii solicitante. Această cerere se certifică cu ştampila cu stemă de stat a instituţiei solicitante şi cu semnătura conducătorului ei (a persoanei competente). Conform art.5 al Tratatului din 14.04.1993, cererea de asistenţă juridică şi actele anexate se redactează în limba de stat a Părţii solicitante. Această cerere se certifică cu ştampilă cu stemă de stat a instituţiei solicitante şi cu semnătura conducătorului ei (a persoanei competente). La cererea despre acordarea asistenţei juridice şi la actele anexate trebuie anexată traducerea în limba de stat a executorului cererii sau în limbile engleză ori rusă, acceptate reciproc. Traducerea se certifică de către un interpret oficial, de către notar ori de către o persoană cu funcţii de răspundere a instituţiei solicitante, precum şi cu ştampila cu stemă de stat a instituţiei competente, fie de către reprezentanţa diplomatică sau oficiul consular al Părţii Contractante solicitante. Reieşind din materialele pricinii civile examinate, Judecătoria Botanica, mun. Chişinău nu i-a expediat pârâtului SIA „Aroma Floris S”, cererea de chemare în judecată cu actele anexate, traduse în limba letonă, rusă sau engleză prin intermediul Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova, pârâtul nu a fost citat legal despre ziua şedinţelor. Citaţiile pârâtului au fost expediate prin scrisori simple, fără aviz de primire, ultima din ele cu citarea publică în ziarul ”Dreptul”. De asemenea, instanţa indicată supra nu a expediat în modul prevăzut de lege şi copia hotărârii motivate tradusă în limba accesibilă pentru pârât. În materialele cauzei exisă o scrisoare simplă cu data de 08.11.2010 cu privire la expedierea hotărârii fără traducere şi în materiale cauzei lipseşte dovada de primire a ei de către pârât.
Concluzie: controversatul judecător I. Druţă a încălcat conştient prevederi legale exprese!
- Curtea de Apel Chişinău nu a încălcat normele de drept procesual la emiterea deciziei din 01.06.2011, deoarece hotărârea motivată a Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 18.10.2010 a fost eliberată reprezentantului pârâtului SIA ”Aroma Floris S” la 11.02.2011. Conform art.362 CPC (în redacţia Legii nr.244-XVI din 21.07.06), termenul de declarare a apelului este de 20 de zile de la data comunicării hotărârii motivate, dacă legea organică nu dispune altfel, chiar dacă apelul a fost depus anterior. Termenul de apel curge şi în cazul comunicării concomitente a hotărârii şi a somaţiei de executare. Hotărârea instanţei de fond a fost eliberată reclamantului spre executare la 08.11.2010, când instanţa de judecată nu poseda şi nu putea să posede de proba recepţionării copiei hotărârii de către pârât; somaţia de executare a fost expediată de către executorul judecătoresc Anatol Bănărescu, care reieşind din prevederile art.30 din Codul de executare nu era în drept să deschidă procedura de executare pe teritoriul unui stat străin (Republica Letonia) şi nu era în drept să execute hotărârea instanţei de judecată pe teritoriul acestui stat. Somaţia de executare a fost expediată în limba română, fapt ce a fost menţionat de către administraţia SIA ”Aroma Floris S”, Letonia Ministerului Justiţiei al RM la 10.02.2011; Cererea de apel a fost depusă de SIA ”Aroma Floris S” la 28.02.2011, cu respectarea termenului de 20 zile din ziua comunicării hotărârii motivate; În cererea de apel apelantul nu a solicitat repunerea în termen a apelului, considerându-l depus în termenul legal. În referinţa sa, intimatul Chiriac Andrei reprezentat de Adriana Matei, nu a solicitat aplicarea termenului de prescripţie, solicitând respingerea apelului ca neîntemeiat. Nu a solicitat intimatul Andrei Chiriac şi reprezentantul său respingerea apelului ca tardiv nici în şedinţele instanţei de apel din 27.04.2011, 04.05.2011, 18.05.2011, 01.06.2011. La fel, Andrei Chiriac şi reprezentantul său nu au depus anumite obiecţii la procesele-verbale ale şedinţelor Curţii de Apel Chişinău.
- Declaraţia Agentului Guvernamental în cererea de revizuire privind solicitarea de către Andrei Chiriac a aplicării tardivităţii apelului şi a constatării CSJ în încheierea din 19.02.2014 privind tardivitatea apelului nu este confirmată prin probe. Procesele-verbale ale şedinţelor Curţii de Apel Chişinău şi referinţa lui Chiriac Andrei şi a reprezentantului lui dovedesc contrariul. Curtea de Apel Chişinău prin decizia din 01.06.2011 a casat hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău şi a restituit cauza la rejudecare, ulterior cererea de chemare în judecată a lui Chiriac Andrei fiind scoasă de pe rol, încheiere care nu a fost contestată de Chiriac Andrei. Conform art.449 lit.g) şi h) CPC, revizuirea se declară în cazul în care: Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a iniţiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova; Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declaraţie, o încălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale care poate fi remediată, cel puţin parţial, prin anularea hotărârii pronunţate de o instanţă de judecată naţională.
La revizuirea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 01.06.2011 şi a încheierii Judecătoriei Botanica din 20.12.2012 nu au fost prezente temeiurile indicate în norma de drept prevăzută de art. 449 lit.g) şi h) CPC.
Concluzie: agentul guvernamental a acţionat intenţionat, fără a deţine probe, denaturând adevărul, iar aceste fapte constituie infracţiuni!
- Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, în componenţa judecătorilor Iulia Sîrcu, Valentina Clevadî şi Ion Druţă, au pus la baza deciziei lor de devalizare a bugetului de stat împrejurări şi circumstanţe inexistente, false, iar această încheiere, ca fiind vădit ilegală, a fost anulată prin încheierea Curţii Supreme de Justiţiei din 10 decembrie 2014, confirmându-se odată în plus ilegalitatea acesteia.
Concluzie: judecătorii Iulia Sîrcu, Valentina Clevadî şi Ion Druţă au emis o încheiere vădit ilegală, iar aceste fapte constituie infracţiuni!
Potrivit prevederilor art.254 alin.(1) CPP organul de urmărire penală este obligat să ia toate măsurile prevăzute de lege pentru cercetarea sub toate aspectele, completă şi obiectivă, a circumstanţelor cauzei pentru stabilirea adevărului.
Conform prevederilor art.274 alin.(1) CPP organul de urmărire penală sesizat în modul prevăzut în art.262 şi 273 dispune, prin ordonanţă, începerea urmăririi penale în cazul în care, din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor de constatare, rezultă o bănuială rezonabilă că a fost săvârşită o infracţiune şi nu există vreuna din circumstanţele care exclud urmărirea penală, informând despre aceasta persoana care a înaintat sesizarea sau organul respectiv.
În aceste împrejurări de fapt şi de drept, având în vedere că persistă o bănuială rezonabilă asupra existenţei elementelor componenţei de infracţiune în acţiunile persoanelor indicate, iar procurorul examinator nu a intrat în esenţa lor şi nici nu s-a pronunţat asupra acestora, conducându-mă de prevederile art.2991 Cod de procedură penală,
Vă solicit:
1. Examinarea în mod personal şi judicioasă a plângerii date şi a cazului în general;
2. anularea ordonanţei procurorului în procuratura anticorupţie Andrei Băieşu din 18.12.2014, privind refuzul în pornirea urmăririi penale;
3. pornirea urmăririi penale în privinţa persoanelor vinovate de dispunerea încasării ilegale de la bugetul de stat a mijloacelor băneşti în proporţii deosebit de mari, dar şi a celor ce încearcă muşamalizarea cazului;
4. punerea în aplicare a tuturor pârghiilor oferite de lege în vederea curmării unei ilegalităţi ce urmează a se produce, ca urmare a comportamentului defectuos şi ilegal al Agentului Guvernamental.
Andrei Năstase,
avocat şi cetăţean al R. Moldova