Pentru al patrulea an la rând, absolvenții de liceu vor susține examenele de bacalaureat sub supravegherea camerelor video. Examenele la peste 100 de centre de bacalaureat încep vineri, cu cel la română pentru elevii care studiază în altă limbă. Filmarea examenelor, o măsură pentru descurajarea copiatului, a fost introdusă de fosta ministră a Educației, Maia Sandu și păstrată de succesoare acesteia, în ciuda unor controverse. Astăzi, cu ocazia Ultimului Sunet, Tamara Grejdeanu a stat de vorbă despre pregătirea de examene cu mai mulți absolvenți ai liceului de elită, Gheorghe Asachi, de la Chișinău.
Elevii din clasele terminale din acest an sunt a patra promoție care va trebui să îşi stăpânească eventualele reacții afective cauzate de camerele de luat vederi. Cei mai mulți spun că sunt de fapt imuni pentru că au urmărit aplicarea măsurilor antifraudă încă din primul an de liceu, când au început să pună preț pe notele obținute după merit. Schimbarea, spun ei, s-a produs treptat, cu fiecare evaluare. E la discreția fiecăruia să testeze pe bune nivelul de cunoaștere al unui obiect asumându-și riscurile, ori să se expună unui risc şi mai mare recurgând la tertipuri. Ceea ce au înțeles însă absolvenții, spun interlocutorii mei, este că un examen corect este în interesul tuturor:
„Emoțiile bune înlătură un pic din stresul acesta. Cu încetul ne apropiem de BAC și ne pregătim cât mai bine putem.”
Europa Liberă: Cât de mobilizatoare a fost ideea că nu este primul în care bacalaureatul se petrece în condiții mai stricte, este filmat?
„Nu schimbă nimic, principalul este să ai încredere în propriile puteri, să te concentrezi pe test, deja camerele și regulile mai stricte nu complică lucrurile deloc.”
„Se schimbă conștiința elevilor după clasa a noua, ne dăm seama ce ne așteaptă în a XII-a, este o schimbare totală în modul de a vedea, nu numai școala, dar și întreaga viață. Prioritățile la fel se schimbă.”
Europa Liberă: Cum s-a schimbat opinia voastră după ce ați văzut tineri care au trecut prin experiența filmării examenelor de bacalaureat, cu eșecuri, cu reușite, cu supărări?
„Putem spune că deja ne-am deprins, sau am luat asta ca pe ceva firesc, fiindcă ne dăm seama că nu avem încotro și luăm examenul de bacalaureat ca pe un simplu test din clasă.”
Dacă în primii ani, intenția ministerului educației de a descuraja copiatul era criticată și privită ca un capriciu al autorităților, acum tinerii nu mai au ezitări atunci când sunt întrebați despre eficiența acestei măsuri.
Ana Pascaru spune că elevii nu mai au frică de camerele de luat vederi şi nici exigența supraveghetorilor nu-i deranjează. Singura grijă vine din probabilitatea de a pica un examen:
„Eu totuși cred că camerele nu ar trebui să schimbe atitudinea față de studii, asta trebuie să vină de la sine, adică nu contează dacă sunt camere sau nu, copiii trebuie să învețe, să nu copieze.”
Europa Liberă: Dar această experiență a schimbat cumva viziunea tinerilor?
„Totuși este o frică oarecare, că dacă nu vor susține examenul, vor rămâne anul, și de aceea trebuie să învețe, să depună efort.”
Europa Liberă: Ce educă în rândul tinerilor acest lucru, crezi tu?
„Îi educă să fie mai responsabili, să înțeleagă că nu totul este precum știți foarte bine, la noi țara este coruptă, nu totul se bazează pe bani, trebuie și cunoștințe, trebuie de depus efort, nu doar de stat și de așteptat când cineva o să te ajute.”
Elevii au încheiat azi orele la școală, nu și acei care și-au luat cursuri adăugătoare, la matematică de exemplu. Nona Chiriac, diriginta uneia din clasele absolvente are însă convingerea că după trei ani de liceu, elevii sunt suficient de pregătiți să treacă de proba de bacalaureat:
„În sălile de clasă, atunci când noi am făcut ore și i-am pregătit, am făcut exersări, deci în felul acesta elevii s-au obișnuit să nu aibă frică de examen pentru că sunt pregătiți. Din discuțiile cu elevii, am aflat că ei sunt foarte conștienți că nu vor putea să copieze la examen, deci vor miza doar pe cunoștințele lor. Elevi care ar avea intenția să trișeze și să fraudeze, nu știu dacă sunt.”
Reorientarea învățământului spre evaluarea după merite devine tot mai populară în rândul tinerilor, atitudine împărtășită de cele mai multe din cadrele didactice, dar şi de un număr crescând de părinți. Tendință confirmată de mai multe sondaje de opinie efectuate după anul 2013, primul în care s-au supravegheat examenele după metoda big brother. Această metodă luată mai întâi în furci a produs efecte benefice și în mediul universitar - rectorii constată că tinerii înscriși la facultate sunt mai pregătiți și mai conștiincioși.
