Ministerul Agriculturii în comun cu Agenţia pentru Intervenții și Plăți în Agricultură va finaliza în curând elaborarea regulamentului de repartizare a banilor din Fondul de subvenţionare a agriculturii.
Printre noutăţile preconizate pentru acest an figurează plafonarea subvenționării de tehnică scumpă şi privarea (pentru un an) de dreptul de a participa la subvenționare a celor ce au primit în ultimii 3 ani subvenții de circa 6 milioane de lei.
În acelaşi timp, agricultorii şi experţii în domeniu susţin că cele 610 milioane de lei din Fondul de subvenţionare din acest an nu acoperă nici pe departe necesitățile agricultorilor. Totuşi, experţii susţin că eventualele schimbări propuse de AIPA sunt binevenite.
Petru Maleru: Vom crea condiţii de accesare a banilor şi pentru micii producători agricoli
Petru Maleru, directorul AIPA, a declarat pentru Moldova.ORG că regulamentul din anul curent va fi axat pe tot ce înseamnă creşterea producţiei în sere şi infrastructura post-recoltare, în detrimentul a tot ce înseamnă tehnică agricolă scumpă – combine, tractoare. „ De acolo tăiem şi colo dăm. Vom echilibra şi vom aduce o nouă viziune a fondului de subvenţionare, creând condiţii de accesare a banilor şi pentru micii producători agricoli”; a relatat Petru Maleru.
Astfel, potrivit lui Maleru, vor fi stabilite plafoane pentru tehnica agricolă și utilajele agricole, care costă foarte scump şi de care beneficiază în special producătorii mari. Acestea vor fi de cel puțin două ori mai mici decât până în prezent. În schimb, vor fi stabilite plafoane mari și relaxante pentru acțiuni ce țin de angajarea masivă a forței de muncă în afacerile din agricultură și a ceea ce înseamnă valorificarea oportunităţilor oferite de Acordul de liber schimb.
În context, oficialul a precizat că o noutate a regulamentului va fi privarea de dreptul de a participa la subvenționare pentru acest an a celor ce au asimilat cumulativ din acest fond în ultimii 3 ani subvenții de peste 6 milioane de Lei. Cererile de acordare a subvenţiilor vor putea fi depuse în anul viitor.
În plus, directorul AIPA a menţionat că subvenţionarea va ţine mult de organizarea fluxurilor de investiţii în acele domenii ” care ne trebuiesc ca aerul” ca să exportăm în UE. Este vorba despre case de ambalare, frigidere, sere. Dar şi de producerea produselor de origine animală, în primul rând, carne şi lapte, care urmează a fi comercializate şi pe piaţa internă.
Stas Madan: Mecanismul de subvenționare ar trebui să stimuleze asocierea în grupuri de producători
Stas Madan, analist economic, este de părere că Fondul de subvenționare de 610 milioane de lei preconizat pentru acest an nu acoperă nici pe departe multitudinea de necesități ale agricultorilor, dar „este o sumă decentă din perspectiva posibilităților bugetare pentru acest an”. Totodată, în opinia expertului, este trist că nu s-a reușit găsirea unei soluții de valorificare a întregii sume posibile prin Programul ENPARD.
„Multe din schimbările posibile propuse de AIPA precum plafonarea subvenționării de tehnică scumpă (tractoare, combine) sau privarea de dreptul de a participa la subvenționare pentru acest an a celor ce au asimilat cumulativ in ultimii 3 ani subvenții de peste 6 milioane de Lei sunt binevenite”, a concretizat analistul.
Potrivit lui, realitatea din ultimii ani arată că Fondul de subvenționare a devenit o afacere pentru un cerc exclusivist de agricultori mari. Or, estimările arată că doar 0,3% din proprietarii de terenuri agricole au avut acces la subvenții, iar 20% din beneficiari concentrează circa 80 la sută din resursele Fondului. „Agricultura are și o puternică tentă socială în R.Moldova, iar susținerea micilor fermieri ar trebui să devină un imperativ strategic pentru stat, inclusiv prin intermediul subvențiilor”, a precizat el.
De asemenea, este foarte important că infrastructura post-recoltare (frigidere, uscătorii, linii de sortare etc) pentru agricultura cu valoare adăugată (horticultura) rămâne o prioritate la subvenționare, întrucât aceasta fac exporturile noastre mai competitive. „În acest sens, pentru a oferi acces la infrastructura post-recoltă, care este foarte costisitoare, și micilor fermieri, mecanismul de subvenționare ar trebui să stimuleze prioritar asocierea agricultorilor în Grupuri de Producători”, a conchis expertul.
Agricultorii: Este unul din cele mai mici fonduri din ultimii ani
Şi reprezentaţii asociaţiilor de producători agricoli au declarat anterior că Fondul de subvenţionare din acest an, care include 610 milioane de lei, este unul foarte mic şi nu va acoperi necesităţile agricultorilor. După achitarea restanţelor pentru anul trecut, de peste 200 mil. de lei, valoarea acestui fond va fi una din cele mai mici din ultimii ani, au declarat liderii asociaţiilor agricoli. De fapt, majorarea acestui fond până la 1,2 miliarde de lei a constituit una din revendicările principale ale fermierilor la acţiunile de protest organizate în luna aprilie.
„Reieșind din situația că noi locuim în R. Moldova, ceea ce ține de partea de subvenționare, astăzi 610 milioane este suma care o poate oferi Guvernul din bugetul de stat. Fondul de subvenţionare nu poate fi mai mare pentru că acestea sunt posibilitățile în prezent “, a explicat ulterior ministrul Agriculturii, Ion Sula.
Totodată, ministrul a subliniat ă statul nu poate oferi în acest an agricultorilor un Fond de subvenționare mai mare de 610 milioane de lei, însă proiectele care urmează a fi implementate pentru a ajuta fermierii în anul curent însumează circa 5,5 miliarde de lei, iar fondurile care sunt deja disponibile pentru agricultori se cifrează la aproximativ 5 miliarde de lei.
