Vineri, 27 mai, s-a încheiat vizita la Chişinău a unei noi misiuni a FMI, condusă de Ivanna Vladkova-Hollar - o misiune cu mandat tehnic. Premierul moldovean Pavel Filip a promis că "toate angajamentele faţă de partenerii externi vor fi respectate, reformele asumate vor fi implementate consecvent" şi şi-a exprimat speranţa că un memorandum cu FMI va fi semnat la începutul lunii iulie.

Ingerinţa politicului

În ajunul vizitei misiunii, reprezentantul permanent al FMI la Chişinău, Armine Khachatryan, a făcut publice mai multe obiecţii ale Fondului, pe care autorităţile de la Chişinău le-au ignorat. Potrivit ei, pericolele generate de lichidarea celor trei bănci devalizate în 2014 ("Banca de Economii", "Unibank" şi "Banca Socială") nu au fost depăşite în totalitate, acestea "pot fi gestionate ulterior în interesul personal al acţionarilor, fără a fi asigurat un sistem adecvat de control, punând în pericol finanţele clienţilor şi banii publici". O altă problemă menţionată de Armine Khachatryan este ingerinţa politicului şi justiţiei în supravegherea şi reglementarea băncilor. Ea a invocat exemple când acţiunile întreprinse de Banca Naţională a Moldovei pentru blocarea acţionarilor care au acţionat în mod concertat la mai multe bănci au fost ulterior contestate în instanţele de judecată şi suspendate. "Mai mult, decizia BNM de a limita expunerile la creditele interbancare transfrontaliere, care urma să prevină frauda de la 'Banca de Economii', 'Banca Socială' şi 'Unibank' a fost contestată şi suspendată de către instanţele de judecată de câteva ori doar în 2014", a remarcat reprezentantul FMI.

Reprezentantul FMI în Moldova a menţionat că dispariţia miliardului de dolari din sistemul bancar moldovenesc a fost posibilă datorită neimplicării Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, a Băncii Naţionale şi a Centrului Naţional Anticorupţie - instituţii responsabile de supravegherea transferurilor interbancare. "În pofida numărului mare de tranzacţii suspecte realizate în ultimii doi ani, Comisia Naţională a Pieţei Financiare, responsabilă de supravegherea înregistrării şi transferurilor de acţiuni în băncile cotate la bursă, nu a iniţiat investigaţii şi nu şi-a exprimat îngrijorarea. BNM şi Serviciul prevenire şi combatere a spălării banilor din cadrul Centrului Naţional Anticorupţie nu au întreprins nici o acţiune serioasă împotriva acţionarilor şi conducerii băncilor care au încălcat reglementările ce ţin de combaterea spălării banilor", a menţionat Armine Khachatryan.

Ca la şcoală: "Excludeţi orice posibilitate de ingerinţă..."

Republica Moldova trebuie să-şi perfecţioneze cadrul legal naţional, pentru a exclude orice posibilitate de ingerinţă în executarea deciziilor privind supravegherea şi reglementarea băncilor, i-a comunicat Ivanna Vladkova-Hollar preşedintelui Parlamentului Republicii Moldova, Andrian Candu.

Şefa echipei de experţi a FMI a invocat şi imperfecţiunea legislaţiei privind asigurarea transparenţei acţionarilor finali, precum şi necesitatea stabilirii unor mecanisme de gestionare a riscurilor de către băncile comerciale.

Creaţi mecanisme eficiente pentru reforme palpabile"

La întâlnirea cu premierul Pavel Filip, Ivanna Vladkova-Hollar i-a comunicat că FMI va insista în continuare ca Guvernul de la Chişinău să creeze mecanisme eficiente pentru reforme palpabile - aceasta fiind o condiţie primordială pentru semnarea unui nou memorandum.

Reprezentantul FMI a subliniat importanţa consolidării cadrului de reglementare bancară şi a asigurării independenţei operaţionale a instituţiilor de reglementare bancară şi a reiterat că problema majoră care trebuie soluţionată, pentru ca discuţiile cu Fondul să poată continua, este excluderea ingerinţei politicului şi a justiţiei în supravegherea şi reglementarea băncilor, asigurarea transparenţei acţionarilor finali şi stabilirea unor mecanisme de gestionare a riscurilor de către băncile comerciale.

Bruxelles-ul s-a pus de acord cu FMI în privinţa Moldovei

"Noi am oprit finanţarea şi am anunţat public ce aşteptări avem. De ce am făcut asta? Cred că toţi înţeleg... Atunci când 12% sau 15% din PIB dispar, există anumite riscuri. Trei bănci au fost lichidate, acum alte trei sunt sub supravegherea specială a BNM. În asemenea situaţii apar întrebări. Noi avem anumite analize, dar noi nu suntem cei mai profunzi analişti economici. De asta am luat decizia la Bruxelles să ne punem de acord cu FMI în privinţa Moldovei. Prin urmare, atunci când va exista un acord cu FMI, când vom avea un anumit cadru că există stabilitate macro-financiară, că există un program de administrare financiară, etc., vom relua sprijinul bugetar. Aceasta s-ar putea întâmpla suficient de rapid, dar nu depinde de noi şi nici de FMI", ci de Guvernul de la Chişinău, a menţionat joi, Pirkka Tapiola, în cadrul unei emisiuni TV.

FMI a mai atenţionat săptămâna aceasta Republica Moldova, Belarus, Rusia şi Ucraina că vor avea în acest an cea mai mică creştere economică din regiune, iar Moldova va începe să resimtă încă o problemă majoră - scăderea populaţiei de vârstă activă. Potrivit FMI, până în 2030, în Republica Moldova populaţia activă se va reduce cu o medie anuală de 1%, fiind una dintre cele mai mari din regiune.