Președintele Statelor Unite va sosi, vineri, la Hiroshima. Barak Obama va fi primul președinte american care va vizita locul primei explozii atomice într-un conflict militar. Locul unei catastrofe umane uluitoare și al unei controverse istorico-morale încă vii, după 72 de ani.
În dimineața zilei de 6 august 1945, un avion militar american a lansat o bombă atomică deasupra orașului Hiroshima. Explozia a distrus orașul și a ucis zeci de mii de oameni. În lunile și anii următori alte zeci de mii de persoane au fost ucise de rănile și de efectul radiației nucleare. După trei zile, pe 9 august, Statele Unite lansau un al doilea atac nuclear asupra orașului Nagasaki. Explozia a fost urmată de capitularea Japoniei și a dus la încheierea războiului în Pacific, ultimul teatru de luptă al celui de-al doilea război mondial. Evident, opinia publică americană a primit cu bucurie încheierea războiului. Ordinul de atac nuclear semnat de Președintele Truman a fost privit, în genere, ca un act politic și militar justificat. Însă primele relatări amănunțite asupra ororilor din Hiroshima au avut un efect considerabil.
Cu timpul, o parte a opiniei publice și îndeosebi o anume școală de interpretare istorică a început să încline spre teoria răspunderii criminale a Statelor Unite. De la mijlocul anilor '80, această tendință a devenit linie generală în prezentările mass media, în universități și în literatură. America și-a schimbat părerea despre America și, în doar 40 de ani, a ajuns să se considere vinovată de atacul de la Hiroshima. Apariția Președintelui Obama la Hiroshima, cu doar cîteva luni înainte de încheierea mandatului, e culminația acestei tendințe. Casa Albă a subliniat că Președintele nu va cere formal scuze pentru Hiroshima, dar asta nu pune capăt discuției. Căci retorica e o artă flexibilă, iar Președintele e un adept atestat al răspunderii americane retroactive.
Discuția asupra răspunderii americane la Hiroshima e complicată, dar nu atît de complicată pe cît s-ar părea. Există destule argumente care susțin ideea după care, în august 1945, Statele Unite nu au comis o crimă, ci un act de război feroce, dar justificat. E vorba de argumentele puse la dispoziție de faptele și datele existente în 1945. Adevărat, cu datele și ideile de astăzi, se pot spune multe ale lucruri despre Hiroshima 1945. Dar asta descrie, de fapt, punctul în care au ajuns criteriile noastre etice după 70 de ani, nu adevărul despre 6 august 1945.