„Noi suntem observatori în mai multe organizaţii internaţionale la care nu avem dreptul să fim membri, deoarece suntem un stat neutru din punct de vedere militar. Acelaşi lucru este valabil şi pentru NATO. Vorbesc în numele Ministerului Apărării. Vrem să fim invitaţi la acest summit şi sperăm să obţinem statutul de observator”, a menţionat Şalaru în cadrul conferinţei internaţionale „Summit-ul NATO de la Varşovia: Abordarea noilor ameninţări”. Evenimentul a fost organizat la Chişinău de Centrul de Informare şi Documentare NATO, cu sprijinul Ambasadei Poloniei şi a Secţiei Diplomaţie Publică a NATO.

Anatol Şalaru: Moldovenii, victime ale războiului hibrid dus de Rusia

Ministrul Anatol Şalaru a menţionat că „cetăţenii moldoveni sunt victimele unui război hibrid dus de Rusia, victimele propagandei ruseşti care a transformat NATO şi UE în sperietori” (...). „Fără o Moldovă sigură, cu armată puternică, nu va exista stabilitate în această parte a Europei. Moldova este un jucător important şi vrem ca, după summitul de la Varşovia, Armata Naţională a Moldovei să poată beneficia din plin de pe urma cooperării cu ţările membre NATO”, a menţionat ministrul moldovean.

„După summitul NATO din luna iulie, Alianţa va fi alta – mult mai puternică, aşa că dezvoltaţi relaţiile cu NATO – o Alianţă care promovează valori şi oferă siguranţă”, a reacţionat directorul adjunct în cadrul Departamentului pentru politici de securitate al Poloniei, Małgorzata Kosiura-Kaźmierska. Ea a menţionat că „după anexarea Crimeii de către Rusia şi războiul hibrid din Ucraina, Rusia nu mai poate fi considerat un partener sigur al Alianţei Nord-Atlantice, decât dacă s-ar întoarce la democraţie şi ar respecta dreptul internaţional”. Cu toate acestea, a precizat oficialul polonez, „dialogul cu Rusia este inevitabil”. (...) „Vrem să existe dialog cu Rusia ca să putem evita crizele, dar Rusia nu caută compromisuri, de aceea nu văd o posibilă resetare a relaţiilor”. (...) „Summitul NATO de la Varşovia va da curs unui proces complex şi dificil. După această reuniune, Alianţa se va concentra pe strategii pe termen lung care vor viza adaptarea la situaţie, la provocările momentului. NATO se va concentra mai mult pe apărarea colectivă”.

Ambasadorul Turciei despre folosirea forţelor speciale pe post de partizani locali

La rândul său, ambasadorul Turciei în Republica Moldova, Mehmet Selim Kartal, a spus că evenimentele în această parte a Europei au devenit imprevizibile: „Din punctul de vedere al NATO, Rusia a devenit un vecin agresiv şi surprinzător. „Folosirea forţelor speciale în formă de partizani locali (cazul Ucrainei – n.n.) sau exercitarea presiunilor prin impunerea unor embargouri economice (cazul Moldovei – n.n.) sunt practici la care s-a recurs”, a menţionat diplomatul turc.

„Când, într-o noapte, a dispărut URSS, noi toţi eram aproape siguri că Rusia se va alătura UE. Noi nu eram o ameninţare pentru Rusia. Eram gata să o îmbrăţişăm ca partener. Dar am văzut ce s-a întâmplat în Georgia, vedem realitatea din Ucraina... Cert este că o soluţie militară nu este bună!”, a subliniat ambasadorul SUA în Republica Moldova, James D. Pettit. Potrivit lui, „NATO nu este un inamic. NATO înseamnă modernizare şi o sursă de valori pe care trebuie să le îmbrăţişeze un viitor membru al UE”, a adăugat ambasadorul SUA.

Pirkka Tapiola: „Lipsa reformelor face ca acţiunile hibride să aibă succes”

La conferinţă a participat şi şeful Delegaţiei UE în Republica Moldova, Pirkka Tapiola. El a menţionat că „punctele vulnerabile ale guvernelor slabe, lipsa reformelor fac ca acţiunile hibride să aibă succes: Implementarea valorilor europene înseamnă că mergem nu spre Est sau spre Vest, ci că mergem înainte, că avansăm. Trebuie să trăim după nişte valori, ca să ne putem apropia de NATO”, a spus Pirkka Tapiola.

Tanya Hartman, de la Divizia Afaceri Politice şi Politici de Securitate a NATO, a menţionat că Alianţa Nord-Atlantică are printre membrii săi şi parteneri care, ca şi Republica Moldova, sunt neutri din punct de vedere militar (Elveţia şi Suedia), prin urmare statutul de neutralitate nu este o piedică în dezvoltarea relaţiilor cu statele care îşi doresc o colaborare cu NATO. În ceea ce priveşte cooperarea cu Republica Moldova, Tanya Hartman a spus că Alianţa a ajutat ţara să evacueze, să distrugă şi să securizeze depozitele imense cu pesticide rămase din perioada sovietică – substanţe care otrăveau solul şi apele Moldovei. În plus, „au fost economisite resurse ale Armatei Naţionale a Moldovei, care trebuia să păzească acele depozite”.

Ca să nu irite Rusia, Chişinăul scrie strategii timide de securitate

De câţiva ani, autorităţile de la Chişinău se chinuiesc să rescrie Strategia de Securitate a Republicii Moldova, inclusiv pentru a putea beneficia de suport extern pentru modernizarea Armatei Naţionale. Deşi s-a promis în repetate rânduri, nu a fost deschis la Chişinău un birou permanent de legătură cu NATO (precum există în Georgia şi Ucraina) deşi a fost bugetat deja pentru anul în curs de Alianţa Nord-Atlantică. Motivul: lipsa unui aviz pozitiv din partea Comisiei de politică externă din Parlamentul Republicii Moldova.

Referindu-se la Strategia de Securitate la care se lucrează de mai mult timp, ministrul Şalaru spune că documentul are multe lacune şi va fi supus expertizării. Totuşi, în opinia sa, o problemă mai mare este lipsa unui dialog cu cetăţenii, care ar trebui să conştientizeze beneficiile cooperării cu NATO.

Secretarul Consiliului Suprem de Securitate, Alexei Barbăneagră, susţine că noua Strategie Naţională de Securitate a Republicii Moldova este finalizată în proporţie de 98 la sută. Experţii spun însă că, în document, „logica politică domină asupra interesului naţional”. Barbăneagră a spus pentru report.md că până la sfârşitul lunii mai, documentul urmează să fie discutat la Guvern şi la Consiliul Suprem de Securitate după care va fi transmis Parlamentului spre examinare şi adoptare.

Directorul Centrului de Informare şi Documentare NATO în Moldova, Elena Mârzac, susţine că noua Strategie Naţională de Securitate nu răspunde la întrebările: „Ce? Cum? şi Cu ce?”: „Proiectul elaborat nu descrie clar care sunt riscurile, ce obiectiv are ţara, care sunt căile de contracarare a riscurilor şi cu ce mijloace urmează a fi acestea contracarate. Republica Moldova este un stat slab din punct de vedere militar. Deşi este o ţară neutră, cazul Ucrainei ne-a demonstrat că garantul neutralităţii ne poate deveni agresor. Nu văd în acest proiect o stipulare concretă cum asigurăm securitatea statului şi nu este foarte clar cum comunicăm cu actorii interni şi externi”, susţine Elena Mârzac.

Experţii Institutului pentru Reforme şi Politici Europene propun la rândul lor elaborarea unui nou proiect de Strategie care ar spori rolul Consiliului Suprem de Securitate. În opinia lor, proiectul propus menţine, practic, intacte atribuţiile acestui organ.

„Summitul NATO la Varşovia: pericole noi” va avea loc pe 8 şi 9 iulie. Evenimentul are drept scop adaptarea alianţei la noile condiţii şi elaborarea strategiei bazate pe evaluarea obiectivă a situaţiei din regiune, pentru asigurarea securităţii în Europa.


Vitalie Călugăreanu,
Deutsche Welle