Linkuri accesibilitate

De ce companiile de asigurări nu sunt prietenoase cu agricultorii?


Fermierii, din nou, la mila bugetului.

Agricultorii din nordul republicii s-au pomenit din nou în situația de a cere bani de la stat. Din cauza înghețurilor de la sfârșitul lunii aprilie, producătorii din raioanele Briceni, Dondușeni, Edineț, Ocnița și Rîșcani spun că sute de hectare de livezi și culturi de câmp au avut de suferit, iar pagubele sunt de ordinul zecilor de milioane de lei. Ca urmare, agricultorii care au avut de suferit roagă autoritățile să fie scutiți de mai multe plăți, cel puțin pentru o perioadă, și să le fie compensate parțial pierderile.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:42 0:00
Link direct

Vlad Gamureac deține peste 200 de hectare de livezi cu mere în satul Colicăuți, raionul Briceni. După înghețurile din aprilie, i-au fost afectate 50 la sută din terenuri, iar pierderile, estimate de el, sunt de peste 20 de milioane de lei. În aceeași situație s-au pomenit mai toți agricultorii din zona de nord, care s-au adresat la centru pentru ca guvernanții să intervină, inclusiv prin compensarea parțială a pierderilor pricinuite.

Deși situația se repetă mai mulți ani, nici de această dată ei nu au putut evita sau cel puțin reduce din pagubele provocate de îngheț. Aceștia ar fi avut de pierdut mai puțin dacă ar fi avut utilajul necesar care să diminueze din consecințele înghețului sau și-ar fi asigurat culturile agricole, spune Vlad Gamureac, care explică și de ce nu s-a pus miza pe aceste două soluții:

„Este foarte scump, chiar ieri am fost la o demonstrație, unde am văzut un utilaj scump, prețul pornește de la 9 mii, 10 mii de euro, care ne-ar îndestula 5 - 10 hectare. Vă dați seama că este scump. [...] Banii nu ajung și fermierii nu-și pot asigura plantațiile. Personal am zis că am asigurat vreo 30 de hectare, doar în decembrie 2015. Am sperat că poate voi mai asigura după anul nou vreo 100 de hectare. N-a fost să fie. Bugetul de stat n-a fost adoptat, regulamentul de subvenționare nu, și iată, în acest caz, Guvernul sau statul nostru are o parte din vină pentru că noi nu avem posibilitate să ne asigurăm plantațiile.”

Companiile de asigurări n-au fost niciodată prietenoase cu agricultorii. Ministrul Agriculturii, Eduard Grama, crede că de vină ar fi tarifele asiguratorilor, de aceea, spune el, în prezent se lucrează la un proiect de lege care ar veni în susținerea producătorilor agricoli:

„Dumneavoastră ați întrebat asiguratorii ce procent percep ei pentru asigurare? De la 13 până la 15 la sută, este un procent enorm. Din cauza asta agricultorii nu percep și nu se asigură, dar noi aici avem o soluție pentru anul viitor deja. Este un proiect pe care o să-l punem în discuție și cu societatea civilă, legat de asigurările din agricultură și cred că o să fugim de companiile respective... din cauza că nimeni nu se asigură, de aceea și procentul este mare.”

Asiguratorii spun însă că agricultorii sunt cei care riscă atunci când decid să nu-și asigure culturile, iar aceștia reacționează doar după ce înregistrează pierderi. Opinia este împărtășită și de Ion Buza, manager în asigurări agricole:

„Tarifele sunt normale și ele corespund nivelului de risc. Cu cât e mai mare pericolul, cu atât mai mare este și tariful. Dacă este vorba de înghețuri de primăvară, ele au loc o dată în trei, patru ani de zile. După ce se întâmplă acest lucru se activizează și producătorii agricoli în dorința de a se asigura. Noi avem vreo cinci agricultori din raioanele afectate asigurați, asta este foarte puțin. Dacă s-ar asigura marea majoritate a producătorilor, noi am putea să micșorăm tarifele.”

În ceea ce privește solicitarea agricultorilor de a compensa pierderile, ministrul Agriculturii, Eduard Grama, a precizat că autoritățile urmează să estimeze mai întâi aceste pagube, doar că va fi posibil nu mai devreme de luna iunie, când va începe să apară roada. Totodată, șeful de la agricultură nu a oferit detalii de unde vor fi luați banii și dacă aceste pierderi, evaluate de agricultori la aproximativ 50 de milioane de lei, vor fi compensate de stat.

  • 16x9 Image

    Nicu Gușan

    Sunt editor la Europa Liberă Moldova din 2022. Până atunci am făcut jurnalism radio, multimedia, documentare TV și reportaje video. Îmi place să cred că sunt omul orchestră în domeniu și știu să fac un produs cap-coadă, de la pre-documentare până la publicare și promovare. Jurnalismul digital, storytelling-ul social media și investigațiile sunt lucruri pe care le admir mai ales la colegii pricepuți în ale meseriei. Învăț în fiecare zi.

Previous Next

XS
SM
MD
LG