Guvernanţii din Republica Moldova se autodefinesc „pro-europeni”, dar în realitate nu reprezintă deloc valorile europene. Domeniile politic şi economic, sistemul judiciar, precum şi mass-media în Republica Moldova sunt monopolizate de un mic grup de indivizi. Moldovenii aşteaptă schimbări spre bine, dar au parte de aceeaşi politicieni care folosesc puterea politică pentru a-şi promova propriile interese. Din cauza lor, ideea de integrare europeană a fost total compromisă. Sunt concluziile raportului „Moldova: The failing champion of european integration” (Moldova: Campionul eşuat al integrării europene), publicat de Legatum Institute „Transitions Forum” şi Institute of Modern Russia.
 
„Euroscepticismul este în creştere, ca urmare a conducerii superficiale a coaliţiei de guvernământ şi a certurilor constante dintre liderii politici. Economia este distorsionată de monopoluri. Justiţia şi mass-media sunt compromise. În consecinţă, creşte numărul celor care pledează pentru aderarea la Uniunea Vamală cu Rusia. Cetăţenii aşteaptă o schimbare rapidă şi vizibilă, dar în schimb ei văd aceiaşi oameni care acţionează doar în propriile lor interese şi nu în cele din ţară”, scrie jurnalistul Vladimir Soloviov, autorul studiului.
 
UE a oferit Republicii Moldova ajutor financiar impunător. În ultimii trei ani, Chişinăul a primit 550 de milioane de euro, iar alte sute de milioane urmează să vină. Datorită acestui ajutor, în Republica Moldova au fost dezvoltate mai multe proiecte privind infrastructura, sistemul de gaz, de gestionare a apelor, monitorizarea frontierei, etc. În cadrul Parteneriatului Estic, Moldova a făcut mari progrese în adoptarea legislaţiei UE, a semnat Acordul de Asociere cu UE, care include zona de Liber Schimb.
 
„Aparent, autorităţile moldoveneşti au înregistrat realizări semnificative. Dar paradoxal, aceste realizări nu impresionează majoritatea moldovenilor. Experţii politici spun că popularitatea ideii de integrare în UE  a scăzut din cauza nemulţumirii societăţii de coaliţia de guvernământ pro-europeană. Urmărindu-şi propriile interese, politicienii nu a reuşit să îşi îndeplinească promisiunile privind beneficiile integrării în UE. În ciuda unui număr de reforme implementate care disting Republica Moldova de alte state în cadrul Parteneriatului estic, ţara are un drum lung de parcurs pentru integrarea cu Europa. Succesul Republicii Moldova depinde de capacitatea sa de a aborda problemele cele mai acute: corupţie, instituţii publice slabe, monopolizarea, un sistem judiciar compromis şi o mass-media contestată”, remarcă studiul.
 
Astăzi în Moldova există corupţie sub orice formă posibilă, de la luare de mită, fraudă, până la delapidare şi nepotism. Guvernul Iurie Leancă a afirmat anul trecut că fenomenul corupţiei este cel mai mare duşman al ţării, anunţând că lupta împotriva acestui fenomen va fi o prioritate. În ciuda acestor afirmaţii, cele mai multe eforturi de combatere a corupţiei au fost superficiale. Centrul Naţional Anticorupţie se concentrează în principal pe investigarea unor scheme de corupţie mici şi are în vizor doar funcţionarii mici, dar închide ochii la tranzacţiile dubioase şi schemele corupte ale elitelor. Sistemul politic actual din Moldova face această luptă împotriva corupţiei extrem de dificilă. Atunci când partidele din coaliţia de guvernământ au venit la putere, ele şi-au împărţit sferele de influenţă. Şefii de toate ministerele, inclusiv securitatea naţională, apărare, precum şi instituţiile de drept au fost numiţi din rândurile partidelor. Astfel a fost asigurată o loialitate faţă de liderii de partid. Prin urmare, multe dintre decizii sunt luate în interesul partidului sau în interesul unor grupuri de afaceri care susţin partidul.
 
Corupţia dăunează grav economiei ţării. Instanţele corupte nu reuşesc să protejeze drepturile de proprietate, ceea ce duce la monopolizarea pieţei. Analiştii au avertizat că monopolizarea sistemului bancar ar putea duce la periculoase speculaţii cu moneda naţională. Astăzi, 70% din sistemul bancar al Republicii Moldova este controlat de către un mic grup de oameni de afaceri. Un alt sector economic afectat de monopolizare este piaţa asigurărilor. Cazul Grawe Carat Asigurări, deţinut de grupul austriac Grawe, este destul de reprezentativ.
 
Instanţele judecătoreşti sunt considerate de opinia publică cele mai corupte instituţii. De multe ori aici, inclusiv la Curtea Constituţională, se iau decizii prin intermediul „justiţiei la telefon”. În 2014, sistemul judiciar al Republicii Moldova a fost implicat într-un vast scandal de deturnare de fonduri. În ultimii patru ani, organizaţii criminale şi politicieni corupţi din Rusia au transferat 18,5 miliarde de dolari din fonduri murdare în cadrul unui circuit global de spălare de bani. Procesul a fost „legalizat” de judecători din Republica Moldova, iar banii au fost trecuţi printr-o bancă moldovenească.
 
Mai mult, sistemul judiciar din Republica Moldova este controlat de elita politică. Asta dovedeşte şi decizia Curţii Constituţionale împotriva fostului prim-ministru Vladimir Filat. Acesta a fost demis pentru acuzaţii de corupţie, iar Curtea a constatat că Filat nu mai are dreptul de a candida la această funcţie. Contextul politic aruncă o lumină cu privire la motivele acestei hotărâri judecătoreşti. Vlad Filat a fost implicat într-un conflict cu Vladimir Plahotniuc, un oligarh moldovean, care este, de asemenea, prim-vicepreşedinte al PD. Mulţi analişti politici cred că Plahotniuc a făcut lobby pentru decizia Curţii Constituţionale împotriva lui Filat. Sub protecţia anonimatului, unii politicieni chiar au spus că această hotărâre a costat mai mult de şase milioane de dolari.
 
Studiul aminteşte de cedarea dubioasă a pachetului statului de la Banca de Economii şi darea în concesiune a Aeroportului Internaţional Chişinău unei firme din Rusia, prin Avia-Invest. „Autorităţile nu au oferit detalii cu privire la aceste tranzacţii. Presa a descoperit că acţiunile băncii ar fi fost achiziţionate de către omul de afaceri Ilan Shor. Dacă achiziţionarea altor active ale statului va urma după acelaşi scenariu ca şi în cazurile Avia-Invest şi Banca de Economii, atunci proprietatea de stat va fi în curând total controlată de un mic grup de oligarhi care au legături strânse cu Moscova”, se spune în raport.
 
Autorul susţine că eşecurile din domeniile politic şi economic au avut un efect dezastruos pentru dezvoltarea mass-media libere şi îl numeşte pe Vladimir Plahotniuc „magnatul mass-media cel mai influent din Republica Moldova”. În acelaşi timp, mass-media liberă nu prea are influenţă asupra procesului politic din Republica Moldova. Chiar dacă sunt publicate fapte şi dovezi care scot la iveală diferite ilegalităţi, instituţiile de drept nu reacţionează. De exemplu, o investigaţie jurnalistică despre judecătorul Oleg Melniciuc, finul de cununie al lui Mihai Poalelungi, preşedintele CSJ, care a judecat un caz în pofida unui conflict de interes nu s-a soldat cu nimic. Mai mult, ancheta a arătat că Melniciuc deţine o casă, o maşină scumpă, şase terenuri pe care el nu ar fi fost capabil să le obţină cu salariul său. Şi aceste informaţii nu au condus nicăieri.
 
În concluzie, jurnalistul Vladimir Soloviov susţine că pentru restaurarea încrederii în instituţiile de stat se cere transparenţă totală. Toate cheltuielile fondurilor europene trebuie să fie eficiente şi deschise. Lupta împotriva corupţiei în instituţiile guvernamentale trebuie să fie dusă fără compromisuri. Principiul de zero toleranţă a corupţiei trebuie să fie cultivat în societate. În Republica Moldova trebuie implementate reforme eficiente, similare cu cele aplicate în Georgia. Ţara are nevoie de jurnalişti puternici, independenţi, care au un singur scop: de a furniza informaţii obiective şi complete.