„În fiecare zi, în fiecare oră şi în fiecare secundă, armenii trebuie să fie pregătiţi pentru eliberarea pământurilor noastre şi restabilirea totală a integrităţii noastre teritoriale', afirmă Ministerul azer al Apărării într-un comunicat. 'Dacă armenii nu vor să moară, nici să trăiască cu teamă aşteptând moartea, trebuie să părăsească teritoriile azere”, se mai arată în textul difuzat. În acelaşi comunicat, Azerbaidjanul reafirmă că dacă „Armenia nu respectă rezoluţiile Consiliului de Securitate ale ONU privind eliberarea imediată a teritoriilor ocupate”, războiul „va fi inevitabil”.

Declaraţia războinică a autorităţilor azere vine la o zi după ce Armenia a anunţat că pe 10 mai va examina recunoaşterea independenţei Nagorno-Karabah, enclavă azeră cu populaţie majoritar armeană, pe care Azerbaidjanul a pierdut-o în urma războiului de la începutul anilor '90.

Autorităţile de la Baku au reacţionat imediat, afirmând că dacă Erevanul recunoaşte independenţa Nagorno-Karabah, armata azeră va porni ofensiva de recucerire a acestei enclave.

În replică, ministrul armean al economiei, Artsvik Minasian, a declarat că economia ţării sale 'este pregătită pentru război'.

Disputa din jurul enclavei Nagorno-Karabah datează încă din anii '80, când Armenia şi Azerbaidjanul făceau parte din URSS.

Între anii 1988 şi 1994 ele au purtat un război soldat cu circa 30.000 de morţi şi sute de mii de refugiaţi. Armata armeană, sprijinită de Rusia, care a impus încetarea focului în anul 1994, ocupă de atunci această enclavă muntoasă plus încă şapte districte din Azerbaidjan, prin care leagă enclava de teritoriul armean. Secesiunea Nagorno-Karabah de Azerbaidjan nu este recunoscută pe plan internaţional, dar cele patru rezoluţii ale Consiliului de Securitate prin care s-a cerut Armeniei să-şi retragă trupele au rămas fără efect, la fel ca şi medierea OSCE.

Guvernul azer, care şi-a modernizat armata cu ajutorul veniturilor din petrol, a ameninţat în mod repetat că va recuceri prin forţă enclava dacă nu se obţin progrese la masa tratativelor. Obişnuitele ciocniri sporadice între trupele armene şi azere pe linia frontului au escaladat la începutul lunii aprilie, soldându-se cu cel puţin 150 de morţi. După câteva zile de lupte, cele două părţi au convenit un armistiţiu, dar în fiecare zi au loc noi confruntări.