Pentru publicarea rezultatelor oficiale a fost nevoie de două săptămâni, timp în care comisia electorală RIK a examinat reclamaţiile şi a organizat noi scrutine electorale în cincisprezece secţii de votare (din peste 8.000).

Reclamaţiile au fost depuse de opoziţie, dar şi de Partidul Progresului (SNS, centru-dreapta), condus de Vucic, care a convocat acest scrutin pentru a purta liber negocieri de aderare cu Uniunea Europeană.

Amânarea anunţului rezultatelor oficiale a intervenit într-un moment în care Serbia trebuie să angajeze discuţii cu Uniunea Europeană privind chestiunile referitoare la statul de drept.

Cu 131 din cele 250 de mandate, 48,25% din voturi, Vucic îşi păstrează o majoritate absolută, dar cu un număr mai mic de deputaţi decât în legislatura precedentă (158). Mai multe partide (şapte, faţă de patru) au trecut pragul electoral de 5 %, o condiţie cerută pentru a avea deputaţi.

Vucic a anunţat că-şi va desemna guvernul până la 8 iunie, precizând că intenţionează să formeze o coaliţie. În guvernul precedent, el s-a asociat cu Partidul Socialist (SPS, centru-stânga), clasat pe locul al doilea, cu 10,95 % din voturi.

Principala opoziţie ar putea fi cea din partea extremei-drepte, cu două grupuri reprezentate: radicalii ultranaţionalistului Vojislav Seselj (8,1 %) şi naţionaliştii antieuropeni ai coaliţiei DSS-Dveri (5,04 %), care, după mai multe zile de suspans, vor fi în cele din urmă în parlament. Cele două formaţiuni îşi afişează rusofilia şi contestă vehement orice apropiere cu Uniunea Europeană.