„Judecătorii nu se tem de testul de integritate. Ei se tem că testul de integritate să nu fie folosit ca o bâtă, ca o măciucă pentru a se răfui cu judecătorii neascultători, care nu ascultă de funcţionari. Teama judecătorului este că, o să exemplific: când unui primar nu-i place ce a hotărât judecătorul şi are pile undeva sus, îi organizează frumuşel judecătorului neascultător un test de integritate. Temerea adversă ştiţi care e: cine o să ţină căpăstrul cela în mână, cine o să îmbrace căpăstrul justiţiei, legea este comparată cu un căpăstru, eu mai degrabă aş compara-o cu o sabie periculoasă cu o singur tăiş şi testorul acela, ar trebui să se prevadă ca şi el să fie tras la răspundere pentru că a abuzat de această lege. Doar în cazurile rare şi doar judecătorii cei oneşti o să reziste presiunilor, ameninţărilor cu bâta aceasta”, a declarat membrul CSM, Anatolie Ţurcan, la Ora Expertizei de la Jurnal TV.
Experţii consideră însă că testarea integrităţii profesionale nu poate să reprezinte „o bâtă” pentru judecătorii oneşti
„Eu totuşi sunt pe poziţia că această lege pentru judecătorii care au verticalitate şi sunt oneşti nu poate servi drept bâtă. De ce, din simplul motiv că tu singur, dacă eşti cinstit, dacă nu admiţi nici să fii provocat, nu accepţi să ţi se dea această mită, respectiv nu ai de ce să îţi fie frică. De ce să îţi fie frică? Că vei fi sub presiunea guvernării. Înseamnă că în situaţia respectivă, dacă judecătorii se opun, ei ştiu foarte bine că au fost persecutaţi, li s-a dat indicaţii de sus, au acceptat aceste indicaţii şi au emis hotărâri după indicaţiile de mai sus. Deci iată care este frica”, a menţionat avocatul Violeta Gaşiţoi.
„Pentru mine e foarte important că niciunul din ceilalţi participanţi ai unui proces penal, inclusiv şi organul de urmărire penală, care dă aceste materiale pentru instanţe, să nu poată fi cumva influenţat, iar în momentul în care testele se efectuează de CNA, care are şi organ de urmărire penală şi nu este asigurată independenţa CNA-ului şi nu se bucură de acea credibilitate care mi-aş dori-o eu, bineînţeles că e confuz. Asta nu înseamnă că instrumentul trebuie aruncat, dar legea trebuie adusă la nişte condiţii”, consideră expertul anticorupţie, Mariana Kalughin.
„Prima dată in istoria justiţiei naţionale se adoptă un astfel de act normativ. Desigur că sunt carenţe şi loc pentru îmbunătăţire. Buna credinţă a CSM-ului este sub semnul întrebării deoarece în joc este interesul inclusiv al lor în această situaţie. Câţi judecători au venit şi au denunţat, câte dosare penale au fost pornite pe faptul presiunilor asupra judecătorilor, câte procese contravenţionale, eu nu am auzit”, a menţionat şi fostul judecător la CEDO, Stanislav Pavlovschi.
Şi vicedirectorul CNA, Cristina Ţărnă, se arată nedumerită de decizia CSM, care anterior a promovat acest proiect.
„Mie mi se pare, această temere absolut neîntemeiată pentru că rezultatele unui test de integritate se servesc pe masă organului care este abilitat să desfăşoare procesul disciplinar, în cazul de faţă, a judecătorilor este vorba de CSM, în care, în momentul când se vede cum reacţionează persoana supusă testului - se vede în acelaşi timp şi cum s-a comportat şi ce acţiuni a întreprins şi testorul, deci testorul este la fel de expus ca şi persoana testată. CSM integral a semnat avizele informative, au admis că legea lor le va fi aplicabilă. Acum eu nu înţeleg nedumerirea şi nemulţumirea CSM, dacă au fost de acord când au semnat acest aviz informativ, care l-au primit de la CNA, ei nu au interpretat că s-ar aplica numai aparatului CSM, dar au interpretat că li se aplică integral lor. Mie mi se pare cel puţin lipsit de logică acest comportament al CSM în speţa de faţă”, a comentat vicedirectorul CNA, Cristina Ţărnă.
Amintim că testarea integrităţii profesionale a funcţionarilor publici a demarat în august 2014, iar măsura a fost adoptată pentru a preveni şi combate fenomenul corupţiei în instituţiile publice.
La modul practic ea constă în delegarea unui ofiţer CNA care merge sub acoperire pe la funcţionarii statului şi încearcă să le ofere mită sau să le creeze alte situaţii care să le testeze incoruptibilitatea. În prezent, legea îi scuteşte de acest test pe demnitarii care deţin funcţii elective, deputaţii şi primarii. În vara anului trecut, însă, mai mulţi deputaţi comunişti au depus o sesizare la Curtea Constituţională cerându-i să verifice dacă testarea judecătorilor nu contravine Legii Supreme.
Jurnal.md
