Noul guvern de extremă stângă din Grecia pare să flirteze cu Federația Rusă: premierul Alexis Tsipras a vizitat ambasadorul rus în Atena la doar o oră după numirea în funcție, iar Grecia s-a distanțat de sancțiunile impuse de UE împotriva Rusiei. Deși oficialii greci au anunțat că nu intenționează să părăsească UE sau NATO, mulți analiști și oficiali europeni sunt îngrijorați de o posibilă reorientare strategică a Greciei către Rusia. Ce ar însemna asta pentru Republica Moldova?
Victor Juc, director adjunct al Institutului de Cercetări Juridice și Politice al AȘM, a declarat pentru moldova.org că Grecia folosește cartea pro-rusă mai degrabă ca un atu în negocierile pe care poartă cu instituțiile UE și alte state membre ale UE pentru a obține reducerea și restructurarea datoriilor pe care le are.
Deși Rusia și-a anunțat disponibilitatea să ofere suport economic și financiar Greciei în anumite condiții, Victor Juc spune că rușii nu-și pot permite să ofere sprijin semnificativ Atenei pe termen mediu. Totuși, analistul admite că Rusia ar putea încerca să ofere o anumită susținere pe termen scurt pentru o exploata în scopuri propagandistice: să prezinte o Europă divizată politic, vulnerabilă economic, membrii căreia apelează la Rusia pentru ajutor.
Problema Greciei este și faptul că se află printre țările cele mai afectate de embargoul rusesc. Conform lui Victor Juc, pentru greci, ca și pentru moldoveni, Rusia era principala destinație a exportului de fructe. Noul guvern ar putea încerca să obțină ridicarea măcar parțială a acestui embargo.
Analistul spune că această situație ar putea fi folosită de către partidele de stânga pro-ruse de la noi pentru a arăta ”cât de rău e în UE, care impune regimuri de austeritate membrilor” și a folosi Grecia ca un exemplu: au negociat, au acceptat anumite condiții și acum și-au reluat exporturile agricole, ba au mai și primit sprijin rusesc pentru a depăși criza. În condițiile în care opțiunea pro-UE și cea pro-Uniunea Vamală sunt într-un echilibru aproximativ în societatea moldovenească, acest argument ar putea înclina balanța.
La nivel de relații oficiale UE-Moldova, deși comunitatea europeană are nevoie de unanimitate în deciziile de politică externă, analistul nu crede că venirea la putere a unor guverne de extremă stânga în state UE va avea un impact semnificativ.
Victor Juc afirmă că deși Grecia promovează o politică multi-vectorială, ea nu se va muta în sfera de influență a Rusiei. Chiar dacă scenariul grec s-ar putea repeta în Spania, unde partidul de extremă stânga Podemos a cunoscut o creștere spectaculoasă în ultimul timp, analistul subliniază că partidele de stânga din Europa nu sunt propriu-zis pro-ruse, ci luptă împotriva regimurilor de austeritate, iar Rusia este văzută ca un potențial aliat conjuctural.
