O eventuală aderare a Finlandei la NATO ar consolida capacitatea defensivă a acestei țări, însă ar putea provoca în schimb o reacție dură din partea Rusiei cu măsuri de retorsiune politice și economice greu de anticipat, se arată într-un raport prezentat vineri guvernului de la Helsinki, relatează Agerpres.
Raportul de 64 de pagini a fost întocmit de un grup alcătuit din patru experți independenți în urma solicitării guvernului finlandez de centru-dreapta condus de premierul Juha Sipila, care a dorit astfel să aibă o evaluare cu privire la elementele pro și contra ale unei eventuale aderări la NATO, un subiect foarte sensibil în Finlanda.
Documentul nu formulează recomandări cu privire la oportunitatea aderării la NATO, însă menționează că o candidatură comună a Finlandei și Suediei ar fi o opțiune strategică mai bună decât o candidatură izolată a Finlandei.
Dar tot vineri ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că Moscova își rezervă dreptul să reacționeze prin anumite măsuri „militare și tehnice” în cazul aderării Suediei la NATO.
Finlanda are o istorie dificilă cu gigantul său vecin din est, iar frontiera lor comună are o lungime de 1.340 de kilometri. Finlanda și-a câștigat independența față de imperiul țarist după revoluția bolșevică, dar a fost foarte aproape de a o pierde din nou în al Doilea Război Mondial, când a luptat împotriva Uniunii Sovietice. În timpul Războiului Rece, guvernele finlandeze au optat pentru o neutralitate politică în confruntarea dintre cele două blocuri, dar pe plan economic s-au apropiat de statele occidentale.
După acțiunile Rusiei împotriva Ucrainei, autoritățile de la Helsinki au observat o intensificare a activității armatei ruse în apropierea frontierei finlandeze, precum și deasupra Mării Baltice, acuzând de asemenea de mai multe ori Moscova că avioane militare rusești au încălcat spațiul aerian finlandez. În consecință, Finlanda a decis să-și regândească sistemul defensiv și să-și consolideze cooperare militară cu statele NATO, în special cu cele trei țări scandinave, Danemarca, Suedia și Norvegia.
Fostul premier finlandez, Alexander Stubb, s-a pronunțat în anul 2014 pentru aderarea Finlandei la NATO și renunțarea la statutul de neutralitate, dar opinia sa nu a fost împărtășită de mulți politicieni finlandezi, în timp ce ministrul său de externe, Erkki Tuomioja, s-a pronunțat împotriva amplasării unor baze permanente ale NATO în zona baltică.
Nici opinia publică finlandeză nu pare să susțină o eventuală aderare la NATO, conform unui sondaj recent numai 22% din populație sprijinind un asemenea demers, ăn timp ce 55% se pronunță împotrivă.