Se spune că un aeroport este martorul celor mai sincere îmbrăţişări şi săruturi. Astăzi vom culege împreună istoriile şi poveştile celor care au ajuns să-şi vadă apropiaţii doar de sărbători.

Maria nu şi-a văzut fiica şi nepotul de câţiva ani. Aceştia sunt stabiliţi în Polonia, iar să vină acasă a fost posibil abia după ce s-au legalizat. Fiecare clipă petrecută în sala de aşteptare este trăită de femeie printre lacrimi şi emoţii.

În situaţia lor se află astăzi mii de moldoveni care-şi poartă dorul prin ţări străine în căutarea unui viitor mai bun. Au lăsat în urmă familii, copii, rude, cu gândul că va veni o zi când ţara în care s-au născut îi va chema din nou... acasă.

Paştele i-a adus acasă cu valizele pline de daruri şi amintiri. Minunea cea mai mare ar fi însă să-i facă pe toţi să şi rămână.