Asta după ce un grup de deputaţi comunişti au cerut magistraţilor să se expună pe marginea legalităţii testării integrităţii profesionale a judecătorilor.

Curtea Constituţională a extins însă obiectul sesizării şi a anulat mai multe articole din lege.

„Statul are dreptul să testeze integritatea tuturor funcţionarilor săi, fără nicio excepţie. Problema este în modalitatea în care se face această testare şi în instituţia care este responsabilă. Cu remedierea acestor deficienţe constatate de Curte, legea poate funcţiona în continuare”, a declarat preşedintele Curţii, Alexandru Tănase.

Vicedirectorul Centrului Naţional Anticorupţie, Cristina Ţărnă, afirmă că prin verdictul său, Curtea a declarat neconstituţional aproape întreg mecanismul de testare a integrităţii funcţionarilor publici.

„Din conţinutul articolelor invalidate devine clar că testarea integrităţii, foarte probabil, a fost blocată în întregime. Mecanismul de desfăşurare a testelor a fost declarat în afara cadrului constituţional”, a declarat  vicedirectorul Centrului Naţional Anticorupţie.

Iată care sunt prevederile anulate de Curtea Constituţională:
 
Articolul 2. Scopul testării Testarea integrităţii profesionale se realizează în scopul:
b) verificării modului de respectare de către agenţii publici a obligaţiilor şi atribuţiilor de serviciu, precum şi a regulilor de conduită;
d) neadmiterii unor influenţe necorespunzătoare în exercitarea obligaţiilor sau atribuţiilor de serviciu ale agenţilor publici.

Textul „risc întemeiat – risc fără de care scopul socialmente util de fixare obiectivă a comportamentului agentului public în cadrul testului de integritate profesională nu poate fi atins, iar testorul de integritate profesională care riscă a luat măsuri de prevenire a unor daune aduse intereselor ocrotite de lege”

Articolul 9. Garanţii şi responsabilităţi
(5) Nu constituie contravenţie sau infracţiune acţiunea testorului de integritate profesională ce are la bază un risc întemeiat, avînd ca scop atragerea atenţiei agentului public testat, dacă activitatea de testare a integrităţii profesionale nu poate fi realizată fără implicarea acestui risc.

Articolul 10. Iniţierea testării integrităţii profesionale

(2) Iniţierea testării integrităţii profesionale şi selectarea agenţilor publici care urmează a fi supuşi testării se fac în funcţie de:
 a) riscurile şi vulnerabilităţile la corupţie identificate în activitatea entităţilor publice respective;
 b) informaţiile deţinute şi sesizările primite de instituţia care realizează testarea integrităţii profesionale;
 c) solicitările motivate ale conducătorilor entităţilor publice prevăzute în anexă.
(3) Planul de testare a integrităţii profesionale este un document cu caracter confidenţial, care se aprobă de către coordonatorul activităţii de testare a integrităţii profesionale şi conţine următoarele informaţii:

Articolul 11. Coordonarea testării integrităţii profesionale
(1) Testarea integrităţii profesionale a agenţilor publici este coordonată de către o persoană cu funcţie de conducere din cadrul Centrului Naţional Anticorupţie sau al Serviciului de Informaţii şi Securitate.
(2) Coordonatorul activităţii de testare a integrităţii profesionale desemnează, în mod confidenţial, pentru fiecare acţiune de testare a integrităţii profesionale un testor de integritate profesională care asigură desfăşurarea tuturor activităţilor de testare a integrităţii profesionale şi este responsabil de întocmirea planului de testare a integrităţii profesionale şi de prezentarea rapoartelor cu rezultatele obţinute în urma activităţilor de testare.
(4) Testorul integrităţii profesionale poate modifica planul de testare a integrităţii profesionale din oficiu şi/sau în funcţie de necesitate, în cazul survenirii unor informaţii suplimentare. Coordonatorul activităţii de testare este informat despre modificările survenite.

Articolul 12. Mijloacele şi metodele de testare şi fixare a testelor de integritate profesională

(3) Pentru aprecierea obiectivă a rezultatului testului de integritate profesională, acesta va fi înregistrat obligatoriu prin mijloacele audio/video şi mijloacele de comunicare aflate asupra testorului sau folosite de către acesta.
(6) Pentru asigurarea unor probe exacte în testul de integritate profesională, în cazul pretinderii sau acceptării primirii de către agenţii publici testaţi a unor bunuri, servicii, privilegii sau avantaje, testorii integrităţii profesionale pot transmite bunuri, oferi servicii, acorda privilegii şi avantaje, acestea fiind indicate în prealabil în planul de testare a integrităţii profesionale şi coordonate în conformitate cu art. 11.
 
Articolul 14. Rezultatul pozitiv al testului de integritate profesională

(3) Conducătorul entităţii publice din care face parte agentul public testat le comunică agenţilor publici din cadrul entităţii respective despre realizarea testării, fără a oferi numele agentului public testat, în termen de 10 zile lucrătoare din data comunicării rezultatului testului.

Articolul 16. Consecinţele rezultatului negativ al testului de integritate profesională

(2) Aplicarea sancţiunii eliberării din funcţie este obligatorie dacă în timpul testului s-a stabilit că agentul public a admis încălcările prevăzute la art. 6 alin. (2) lit. a).