„E necesar să învățăm să comunicăm mai eficient cu cetățenii din întreaga lume și să depunem tot efortul ca Organizația Națiunilor Unite să devină cât mai cunoscută, în special pentru tânăra generație”, cu acest mesaj fosta șefă a diplomației de la Chișinău, Natalia Gherman, și-a încheiat miercuri, 13 aprilie, discursul în fața Adunării Generale ONU.
Dna Gherman se numără printre cei opt candidați la funcția de secretar general al Organizației Națiunilor Unite. Printre ei sunt șefa UNESCO, bulgăroaica Irina Bokova, fosta premieră din Noua Zeelandă, Helen Clark sau Antonio Guterres, fostul Înalt Comisar ONU pentru refugiați. Unul dintre ei îl va înlocui pe liderul ONU în exercițiu, fostul ministru de externe sud-coreean Ban Ki-moon, căruia, la finele acestui an, îi expiră cel de-al doilea mandat. Audierile candidaților se vor încheia joi, 14 aprilie.
Zece minute – atât a avut la dispoziție fiecare pretendent pentru a-și prezenta viziunea despre ONU la Adunarea Generală, după care, preț de două ore, a răspuns la diverse întrebări puse de reprezentanții țărilor membre, 193 la număr, dar și ale organizațiilor societății civile.
Natalia Gherman a ocupat funcția de ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene în Republica Moldova din mai 2013 – până în ianuarie 2016. În această perioadă diplomația de la Chișinău a reușit să-și consolideze relația cu Uniunea Europeană, obținând un regim liberalizat de vize cu UE și semnarea Acordului de Asociere la Uniunea Europeană. „Natalia Gherman este un diplomat remarcabil, ale cărei calități și realizări de lider sunt recunoscute atât în țară, cât și în străinătate”, se spune în scrisoarea semnată de premierul Pavel Filip și prin care Guvernul Republicii Moldova a propus-o pe Dna Gherman pentru funcția de secretar general al ONU.
De altfel, în discursul său, Natalia Gherman a menționat că experiența acumulată în perioada cât a condus diplomația de la Chișinău îi va fi utilă dacă va fi alesă în fruntea Organizației Națiunilor Unite: „Am experiența unui management guvernamental în condiții mai puțin prielnice. Am depus tot efortul pentru a consolida instituțiile statului în perioade când evoluțiile interne și cele regionale erau mai puțin favorabile. Toată această experiență aș vrea să o pun în serviciul Organizației Națiunilor Unite și statelor membre”.
Până în prezent, procesul de selectare a secretarului general ONU se desfășura departe de ochii lumii, iar anul acesta, pentru prima dată, audierile sunt publice. Dacă alegerea membrilor Consiliului se va opri la o candidată, va fi o premieră în istoria organizații. Președintele actualei sesiuni a Adunării Generale, Mogens Lykketoft crede că această modalitate de selectare ar putea întări influența în lume a viitorului lider ONU: „E un proces care ar putea schimba regulile de joc. (...) O ocazie de a spori transparența în cadrul Organizației Națiunilor Unite și o posibilitate de a lăsa publicul să influențeze tot ce facem noi aici.”
Organizația, înființată după cel de-al doilea război mondial, a avut până acum doar opt secretari generali, iar aceștia erau numiți de Consiliul de Securitate ONU, din care fac parte 15 state membre, în frunte cu cinci țări ce au drept de veto: Statele Unite, Rusia, Marea Britanie, China și Franța.
Fără a diminua importanța transparenței în campania de selectare a liderului ONU, observatori ai procesului constată că acesta are mai mult o însemnătate simbolică, or, decizia finală va reveni, până la urmă, tot Consiliului de Securitate din cadrul organizației.
