Republica Moldova intră de astăzi în perioada electorală pentru alegerile locale generale care vor avea loc în data de 14 iunie. La scrutinul din această vară urmează a fi ales edilii din 898 de primării, inclusiv municipiile Chişinău şi Bălţi, şi reprezentanţii în Consiliile locale şi raionale. Tot de astăzi partidele politice care intenţionează să participe în alegeri îşi pot prezenta şi candidaţii.
Pentru candidaţii la funcţia de primar sau consilier campania electorală începe odată cu înregistrarea la Comisia Electorală Centrală (CEC) sau la aşa numitul consiliu electoral de circumscripţie din oraşul sau satul în care vor concura. Doar din acel moment, potrivit legii, concurenţii electorali au deschisă calea pentru acţiuni de promovare a imaginii în faţa alegătorilor.
Pentru localele din 14 iunie pot înainta candidaturile la funcţiile de primar sau consilieri 43 de formaţiuni politice care au reuşit să se înregistreze la Ministerul Justiţiei până la 3 aprilie, ziua când a fost anunţată în Parlament data alegerilor locale.
Reprezentanţii formaţiunilor care nu se regăsesc în listă, cum ar fi cea a fostului premier Iurie Leancă, pot participa în alegeri în calitate de candidaţi independenţi sau nominalizaţi de un partid sau bloc electoral, a precizat preşedintele CEC, Iurie Ciocan:
„Orice cetăţean al Republicii Moldova poate înainta candidatura sa în alegerile locale în mai multe feluri: în primul rând, în calitate de candidat independent, acumulând un anumit număr de semnături, în al doilea rând, acceptând nominalizarea din partea unui partid or din partea unui bloc electoral. Fie că un bloc sau un partid înaintează candidatura unui or altui cetăţean, fie că acel cetăţean de bună voie, singur îşi înaintează candidatura, colectând semnături.”
În ce priveşte primăria capitalei, până acum şi-au anunţat clar intenţia de a candida în alegeri actualul primar de Chişinău, Dorin Chirtoacă, din partea Partidului Liberal şi Zinaida Greceanîi, candidata Partidului Socialiştilor. Anterior, Serafim Urechean, primar al capitalei între anii 1994-2005, în prezent preşedinte al Curţii de Conturi, declara că nu exclude participarea sa la scrutinul din 14 iunie, la fel ca şi cunoscutul om de afaceri Nicolae Ciornîi, vicepreşedinte al companiei petroliere Lukoil.
Deşi nu au prezentat un candidat pentru primăria capitalei, reprezentanţi ai PLDM spun că s-au pus de acord în privinţa concurenţilor la primăriile din teritoriu. De asemenea, opinia publică este în aşteptarea anunţării candidaturilor din partea Partidului Democrat şi a Partidului Comuniştilor.
La localele din anii precedenţi, partidele politice mizau pe fotoliul de primar al capitalei, mai ales după succesul înregistrat de Partidul Liberal, care a reuşit să ajungă în Parlament doar după ce candidatul său, Dorin Chirtoacă, a câştigat primăria Chişinăului.
În acest an, însă, din cauza rezultatelor la parlamentarele din 30 noiembrie, partidele vor fi mai puţin interesate de centru şi mai mult de primăriile din teritoriu, constată analistul politic Ion Tăbârţă, vicedirector al Centrului de analiză „Politicon”:
„Actuala situaţie politică din Republica Moldova pe undeva nu ne face să fim optimişti că actualul Legislativ va rezista un întreg mandat, mai ales că la anul ne aşteaptă şi alegerea Preşedintelui. Prin urmare, „fantoma anticipatelor” va bântui, cel puţin deocamdată, actualul Legislativ în formula actualei guvernări. Faptul că poţi controla situaţia în teritoriu, ai o situaţie politică mai bună în teritoriu, te poate poziţiona mai favorabil pentru eventualitatea unor alegeri parlamentare anticipate sau pentru eventualitatea resetării puterii.”
Pentru organizarea scrutinului din 14 iunie, Comisia Electorală Centrală a prognozat cheltuieli de 98 de milioane de lei, pe gând bugetul de stat are prevăzute doar 64 de milioane. Totuşi, a explicat preşedintele CEC, Iurie Ciocan, deficitul financiar nu va avea un impact asupra bunei desfăşurări a campaniei electorale, pentru că, potrivit legii, în asemenea situaţii Guvernul poate aloca Comisiei surse financiare suplimentare din fondul de rezervă al statului.
