În replică, oficialul german a menţionat că în ultimele luni Alianţa Nord-Atlantică şi-a demonstrat hotărârea de a-şi apăra flancul estic. „Desigur, problema vitezei şi a unui răspuns adecvat la potenţiale ameninţări joacă un rol major şi eu pot doar să recomand ca această capacitate de reacţie a NATO să nu fie subestimată. Această capacitate este ridicată. Am arătat adaptabilitatea necesară şi aceasta este o reacţie la exerciţiile rapide pe care le-am văzut de cealaltă parte a graniţei”, a afirmat Ursula von der Leyen, într-o conferinţă de presă.

Totul după ce preşedintele estonian Toomas Hendrik Ilves a declarat că NATO îşi poate desfăşura forţele în ţările baltice în patru ore, în timp ce „vecinul nostru” (Rusia, n.r.) a arătat că viteza sa de a acţiona este „practic instantanee”. „Ei sunt aici şi în patru ore totul se termină”, a spus Ilves, într-un interviu pentru The Telegraph.

Forţa de reacţie rapidă a NATO este improbabil să devină deplin operaţională până în 2016 sau 2017, dar Alianţa se concentrează pe actuala forţă de reacţie, ale cărei efective sunt furnizate în acest an de Germania, Olanda şi Norvegia, scrie Agerpres. În acest context, premierul estonian Taavi Roivas a subliniat că ţara sa doreşte ca prezenţa pe termen lung a NATO pe teritoriul Estoniei să fie condusă de Germania, potrivit AFP.