Un articol publicat ieri de Mircea Toma în secțiunea de bloguri a ziarului Adevărul cataloga drept prea aproape de ideile legionare rezervele scriitorilor Ana Blandiana și Gabriel Liiceanu privind acceptarea unui mare val de imigranți în Europa. Azi, Vladimir Tismăneanu scrie pe site-ul Hotnews: „Cunosc din proprie experiență condiția de apatrid. Știu ce înseamnă să nu ai țară și nici rădăcini (homelessness si rootlessness). Nu sunt la curent cu fiecare cuvânt rostit de Ana Blandiana și Gabriel Liiceanu. Se prea poate să vedem în chip diferit chestiunea refugiaților (arabi, etiopieni, musulmani, creștini). Nu e sfârșitul lumii. (...) dar, scrie Tismăneanu, când se pornește pe drumul unor etichete gen <legionar> și <nazist>, mi-e teamă că (...) șansa dialogului s-a năruit. Păcat!” – a fost un citat rezumativ.
Comentatori din presa de la București consideră că liderii europeni – cel român Klaus Iohannis printre ei – se ploconesc prea repede în fața Turciei, într-un moment în care conducerea de la Ankara adoptă măsuri de mână forte deloc în dezacord cu principiile occidentale. „Toate evenimentele fierbinţi ale agendei vremurilor noastre se pregătesc acum între Marea Neagră şi Marea Mediterană, între frontierele Uniunii Europene şi ale Iranului. Turcia este aşadar creuzetul politicii lumii de mâine şi al noii ordini internaţionale”, adică în același timp „parte a problemelor şi parte a soluţiilor ce decurg din multiplele crize sau tensiuni de la periferia lumii occidentale”, scrie Valentin Naumescu pe site-ul contributors.ro. El reamintește că „jocul politic frivol al <ochilor larg închişi>„, sau „dubla măsură” a europenilor a mai fost folosită și față de lideri precum egipteanul Hosni Mubarak sau libianul Gaddafi, atunci când „ aceştia păreau că aduc beneficii”. Din păcate, și de această dată va urma un impas. La un moment dat, arată Naumescu, europenii vor trebui să aleagă între „partenerul” Erdogan și „<intelectualii liberali> pe care acesta îi consideră trădători pentru că îl critică şi îi cer cuvenitele libertăţi dintr-o societate care se vrea parte a Uniunii Europene”.
Editorialul României libere discută direct și critic vizita președintelui român la Ankara, în cadrul căreia Klaus Iohannis ar fi căzut în capcana abilității de tradiție otomană a liderilor turci de a-și face invitații să se simtă mai importanți decât sunt. Iohannis a susținut acolo construcția unei mari moschei la București.
Adevărul a invitat un universitar clujean Marius Lazăr, care predă Istoria şi geopolitica Orientului Mijlociu contemporan, pe problema radicalizării unor musulmani născuți în spațiul occidental, ca a doua sau a treia generație a valului de imigrație din anii șaizeci-șaptezeci. Lazăr insistă totul trebuie atent contextualizat. Mai simplu spus, de acest fenomen ar fi vinovate și societățile occidentale, care au cam neglijat formele inadaptării tinerilor musulmani. Adesea, ei nu se mai simt nici integrați comunității și religiei lor, dar nici societății de adopție. Marius Lazăr mai vorbește în interviul de la Adevărul despre „fixația mediatică” a Occidentului, care ar facilita „globalizarea” terorismului, prin vehicularea sub formă de informație a propagandei grupărilor islamiste.
