Recensământul „întârziat”
În perioada 12—25 mai 2014, s-a desfăşurat cel de-al doilea recensământ al populaţiei şi al locuinţelor din R. Moldova. După doi ani de la recensământ, societatea mai aşteaptă publicarea de către Biroul Naţional de Statistică (BNS) a datelor finale.
La 17 martie, curent, un grup de ONG-uri a lansat un Apel către Guvern, cerând prezentarea cât mai urgentă a rezultatelor. „Considerăm că perioada de timp de peste un an şi 10 luni e excesiv de mare şi nu justifică inacţiunile BNS privind publicarea rezultatelor recensământului. Mai mult decât atât, considerăm că rezultatele recensămintelor sunt extrem de importante pentru asigurarea şi controlul legalităţii unor astfel de exerciţii democratice precum plebiscitele şi alegerile, evaluarea riscurilor privind securitatea naţională etc. În acest context, cerem Guvernului R. Moldova să urgenteze prezentarea rezultatelor”, se spune în Apel.
Etapa finală de
Premierul Pavel Filip susţine că procesele legate de realizarea recensământului au fost tergiversate în mod inadmisibil. El a cerut desfăşurarea unei anchete interne la BNS pentru a identifica cauzele prelungirii nejustificate a acestui proces şi pentru atragerea la răspundere a celor vinovaţi.
„Nu este scuzabil ca la aproape doi ani să nu avem rezultatele recensământului, care sunt importante pentru ţara noastă. E necesar să fie efectuată o evaluare clară, obiectivă privind motivele tergiversării acestui proces, să fie expuse încălcările, astfel ca persoanele vinovate să fie trase la răspundere”, a menţionat premierul.
În acelaşi timp, Inspecţia Financiară va evalua corectitudinea cheltuielilor făcute pentru recensământ. Premierul a mai solicitat identificarea unui mecanism pentru verificarea veridicităţii datelor colectate în cadrul acestui exerciţiu. Mai mult ca atât, Filip a dispus convocarea, în cel mai scurt timp, a Comisiei naţionale pentru recensământul populaţiei şi al locuinţelor 2014, publicarea planului calendaristic al acţiunilor de prelucrare a informaţiei obţinute, dar şi asigurarea unei comunicări eficiente cu publicul în domeniul respectiv.
„Putem doar să ghicim de ce este tergiversată prezentarea rezultatelor finale. Avem nevoie ca aceste date să fie prezentate înainte de alegerile preşedintelui sau dacă va fi făcut vreun referendum e necesar să avem astfel de informaţie, pentru a putea face careva suprapuneri cu altă informaţie. Aceste exerciţii sunt făcute o dată la 10 ani, fiind nişte exerciţii extrem de costisitoare. De aceea, vrem ca această informaţie să fie cât mai actuală. Mă tem că informaţia de la noi nu este de 2 ani, ci de 10—12 ani, statistica mai face calcule, dar e nevoie de aceste date, ca să vedem care este adevărata situaţie în Moldova”, spune Lilia Carasciuc, director executiv Transparency International Moldova.
„Am trimis apelul ca să vedem care-i adevărata cauză a întârzierii. Acest fapt nu mă uimeşte, atâta timp cât la noi multe lucruri funcţionează incorect. Poate furtul miliardului a amânat acest calcul, poate se vrea comisă vreo eroare prin această tergiversare. Urmează să aflăm”, susţine Arcadie Barbăroşie, director executiv al Institutului de Politici Publice.
Ion Manole, director executiv Promo-Lex, spune că este nevoie ca aceste date să fie prezentate mai repede. „Odată cu rezutatele, cei de la BNS vor veni cu explicaţii: cum s-au făcut aceste calcule, ce le-a lipsit şi de ce au tărăgănat prezentarea rezultatelor”.
8 mln de lei pentru prelucrarea datelor
Finanţarea lucrărilor de organizare şi de efectuare a recensământului, de generalizare şi de publicare a rezultatelor se efectuează din contul mijloacelor bugetului de stat, precum şi din surse externe, costul total al exerciţiului ridicându-se la 89 de milioane de lei (circa 3.990.405 de euro). Potrivit BNS, până la acest moment, au fost alocaţi peste 73 de milioane de lei din buget şi 5 milioane de lei din fondul UNFPA, la care a contribuit Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare şi Guvernul României.
„Deficitul financiar şi deprecierea valutei naţionale în perioada contractării bunurilor şi serviciilor au constituit principala cauză a tergiversării lucrărilor de achiziţionare a sistemului informaţional automatizat pentru prelucrarea datelor colectate”, explică Ina Maslo, directorul general adjunct al BNS. Potrivit ei, BNS mai are nevoie de încă 8 milioane de lei pentru finalizarea prelucrării datelor finale. Circa 80% din această sumă va constitui salariul angajaţilor. Urmează a fi implicate 217 persoane: circa 190 de operatori care vor introduce şi codifica datele şi 27 de administratori IT, supervizori, operatori de validare şi personal tehnic. Personalul va munci în două ture, de luni până sâmbătă.
De aceea, Ministerul Finanţelor urmează să identifice resursele necesare pentru finalizarea recensământului populaţiei şi al locuinţelor, iar BNS să pregătească etapa finală de prelucrare a datelor, care trebuie să înceapă la 11 aprilie, curent.
Potrivit legii, BNS are la dispoziţie 27 de luni să prezinte rezultatele finale ale recensământului.
Iniţial se anunţase că BNS va prezenta datele preliminare ale recensământului în decembrie 2014, iar datele finale – în 2015. Acestea, însă, au fost amânate, BNS anunţând că va prezenta datele finale la sfârşit de 2016.
Neregulile înregistrate la recensământ
La 31 decembrie 2014, BNS a publicat rezultatele preliminare ale recensământului, din care rezultă că, în ultimii zece ani, populaţia s-a redus cu aproape jumătate de milion de persoane. Datele arătau că populaţia R. Moldova este sub trei milioane de oameni (2.913.281), printre care 11,29% (329.108) plecaţi peste hotare.
Menţionăm că, la încheierea recensământului, mai multe persoane s-au arătat indignate pe reţelele de socializare că, în decursul celor două săptămâni de recenzare, pe la casele lor recenzorul nu a trecut nici măcar o dată.
„Faţă de 2004, la acest recensământ au fost utilizaţi de patru ori mai puţini recenzori (circa 11 mii), deşi volumul de muncă a fost cel puţin acelaşi, derularea recensământului a fost amânată, iar mass-media a abundat de materiale referitoare la numărul de persoane rămase nerecenzate, legate de neregulile privind completarea chestionarelor”, sunt câteva dintre observaţiile făcute de către Doru Petruţi, directorul general al Institutului de Marketing şi Sondaje IMAS-INC Chişinău.
Amintim că primul recensământ al populaţiei, după independenţa R. Moldova, a avut loc în perioada 5-12 octombrie 2004. Rezultatele finale ale acelui recensământ au fost prezentate la începutul lunii aprilie 2006.
