Idei de afaceri ce pot fi pornite cu investiţii mici: cultura de gălbenele

Sunt puţine afaceri agricole ce pot fi lansate cu sume mici, dar care pot aduce profituri atrăgătoare. De aceea, venim, săptămânal, cu o idee de afacere ce poate fi pornită cu investiţii modeste. Dar, e nevoie să ţinem cont că succesul lor depinde de câţiva factori importanţi, cum ar fi experienţa micului fermier, identificarea unei pieţe de desfacere, lipsa unei concurenţe puternice în zonă şi, bineînţeles, priceperea antreprenorului de a-şi dezvolta businessul respectiv.

Astăzi vă vom povesti despre afacerea cu gălbenele. Creşterea acestor plante medicinale nu necesită mari investiţii, dar poate aduce profituri frumoase celor care mizează pe cultivarea lor.

Plantele nu sunt pretenţioase, fiind rezistente atât la temperaturi înalte, cât şi la îngheţuri neînsemnate. Totodată, florile nu au pretenţii ridicate faţă de apă, dar în anii cu precipitaţii reduse, atunci când sunt crescute pe soluri cu textură slab aprovizionată cu apă, irigarea este necesară. Gălbenelele se dezvoltă bine pe toate tipurile de sol, chiar şi pe cele mlăştinoase, dar producţia de inflorescenţe este mai mare pe solurile mai fertile, afânate, cu umiditatea suficientă, care se încălzesc uşor.

Perioada optimă de semănare a gălbenelelor este primăvara devreme – luna martie. Distanţa de semănat este de 50 de centimetri între rânduri, la 20 de centimetri între cuiburi pe rând. În fiecare cuib punem câte 2—3 seminţe. Pentru un hectar se folosesc circa 7 kilograme de seminţe.

Gălbenelele răsar după 6—12 zile de la semănat. După 20—25 zile de la răsărire apar butonii florali, după 38-50 de zile începe înfloritul, iar după 60—75 de zile încep să se matureze seminţele. Îndepărtarea sistematică a inflorescenţelor condiţionează abundenţa înfloritului, care ia sfârşit odată cu perioada de vegetaţie.

Imediat cum au răsărit, se execută prima prăşire între rânduri, spărgându-se crusta şi înlăturându-se buruienile. Următoarea prăşire se face la două săptămâni după prima. Prăşirile mecanice între rânduri şi cele manuale, pe rând, se execută ori de câte ori e necesar în perioada de vegetaţie, mai ales după două-trei recoltări.

Florile de gălbenele se culeg pe parcursul a trei luni din an. Pentru a le păstra calităţile, gălbenelele sunt strânse imediat după înflorire, în zilele însorite. Florile se recoltează fără codiţe, când sunt complet dezvoltate. Recoltarea se face 3—4 zile la rând, după ce se ridică roua şi până seara, se usucă la umbră, în straturi subţiri, pentru a putea fi întoarse des. Uscarea florilor poate fi făcută şi în uscătorii cu aer cald, la temperaturi de 40—50 grade Celsius, după ce, în prealabil, au fost uscate la umbră timp de 2—3 zile. Plantele mai pot fi uscate şi la soare, dar nu prea mult timp, pentru a nu pierde din culoare. Imediat după uscare, florile se ambalează în lăzi căptuşite cu hârtie, pentru a evita decolorarea lor. Până la livrare, sunt păstrate în încăperi întunecoase, curate, uscate, bine aerisite.

Seminţele se recoltează la maturitate deplină, când au un aspect cafeniu şi se desprind cu usurinţă din inflorescenţă. Nu trebuie să uităm că gălbenelele nu vor reveni pe acelaşi teren mai devreme de 4—5 ani, pentru a evita apariţia unor boli şi dăunători.

Gălbenelele, denumite şi „florile de aur ale sănătăţii”, sunt folosite de secole în medicină, preponderent în tratarea inflamaţiilor. Ceaiul de gălbenele este recomandat în prevenirea şi tratarea unor afecţiuni, sau este consumat din plăcere, datorită aromei sale. De aceea, florile au mare căutare, atât în producţia de ceaiuri, cât şi de cosmetice, dar cerere mare vine şi din străinătate – principala piaţă de desfacere a cultivatorilor fiind Germania.