„Viaţa în Iad”. Ţara care îşi ţine bolnavii legaţi în lanţuri
Aproape 19 000 de indonezieni cu probleme psihice sunt supuşi anual unor practici barbare, în lipsa unor servicii de îngrijire şi suport destinate persoanelor cu boli mintale, susţine Human Rights Watch, conform „The Guardian”, citat de gandul.info.
Raportul HRW susţine că, deşi tehnica legării în lanţuri a celor bolnavi mintal a fost interzisă în Indonezia încă din 1977, stigmatizarea lor şi lipsa unor servicii de îngrijire şi suport personalizate fac această tehnică extrem de răspândită.
Persoanele expuse la pasung, aşa cum este denumită tehnica legării gleznelor în lanţuri, sunt ţinute aşa luni de zile sau chiar ani, de obicei goi şi incapabili să se spele.
Cifrele recente oferite de Guvernul Indoneziei arată că cel puţin 57 000 de indonezieni au fost supuşi la pasung cel puţin o dată, în timp ce în prezent 18 800 de oameni sunt imobilizaţii în lanţuri sau încuiaţi în întuneric, informează raportul.
În 2014, 1 274 de cazuri de pasung au fost raportate în 21 de provincii din Indonezia, 93% dintre persoane fiind salvate. Nu există însă date referitoare la modul în care s-au reabilitat acestea sau câte au ajuns din nou în această situaţie.
Cercetătorii HRW au stat de vorbă cu un om care şi-a ţinut fiica în lanţuri timp de 15 ani, pe motiv că aceasta ar fi fost vrăjită şi nu a avut bani să o ducă la doctor.
„A devenit extrem de agresivă. Distrugea culturile oamenilor şi mânca porumbul crud. Îmi era ruşine şi mă speria gândul că s-ar putea întâmpla din nou”, spunea el.
„Mai întâi i-am legat încheieturile de la mâini şi de la picioare cu nişte cabluri, dar a reuşit să le desfacă, aşa că am decis să o închid pentru că vecinii se speriau”, povesteşte omul.
Deşi şi-a eliberat fiica la două luni după vizita celor de la Human Rights Watch, omul a recunoscut că ea a stat închisă timp de 15 ani, dezbrăcată, fără a fi niciodată spălată sau vizitată. Singurele contacte cu lumea exterioară erau atunci când i se dădea mâncare, printr-o gaură făcută în perete.
„Încătuşarea persoanelor cu probleme de sănătate mintală este ilegală în Indonezia, dar rămâne o practică larg întâlnită şi brutală”, a declarat Kriti Sharma, autorul raportului.
„Oamenii petrec ani de zile în lanţuri, închişi în grajduri, în întuneric, pentru că familiile nu ştiu ce să facă cu ei, iar guvernul nu oferă alternative pentru bolnavii mintal”, mai spune Sharma.
Indonezia, ţară cu 250 de milioane de locuitori, are doar 800 de psihiatri în cele 48 de spitale de psihiatrie, dintre care jumătate sunt în 4 dintre cele 34 de provincii.
HRW susţine însă că Guvernul Indoneziei a avut mai multe iniţiative în acest sens, precum campania „Indonezia free from pasung” (Indonezia eliberată de pasung), care are drept scop eliminarea acestei practici până în anul 2019. Progresele acestei campanii sunt însă blocate de descentralizarea guvernului, dar şi de infrastructura şi resursele inadecvate.
Raportul mai specifică faptul că peste 90% dintre persoanele cu probleme psihiatrice care ar putea avea nevoie de aceste servicii nu pot beneficia de ele şi că cei 1,5% din bugetul de stat acordat în 2015 Ministerului Sănătăţii reprezintă o sumă insuficientă pentru a gestiona situaţia.
Nici cei care sunt ţinuţi în instituţii de stat nu au parte de sprijin. Multe dintre aceste instituţii sunt supraaglomerate, iar condiţiile de igienă sunt precare, bolnavii fiind puşi să doarmă, să mănânce şi să-şi facă nevoile în acelaşi loc.
Raportul mai precizează că, în multe cazuri, bolnavii sunt supuşi la electroşocuri, sunt drogaţi şi obligaţi să citească din Coran.
HRW solicită Guvernului din Indonezia să facă o prioritate din îngrijirea bolnavilor mintali, punând capăt „fenomenului pasung”.
Unul dintre cei mai mari proiecte de aprovizionare cu apă și canalizare din R. Moldova prinde contur: Circa 39 de mii de locuitori ai municipiului Cahul și ai trei localități din apropiere vor avea acces la apă potabilă de calitate din râul Prut
Igor Grosu: „Parlamentul acum pregătește toate demersurile necesare pentru a stabili data referendumului și a alegerilor prezidențiale pe 20 octombrie 2024. E timpul ca și în Constituție să fie scris clar că locul nostru este în UE”
Trei creșe noi, deschise în nordul R. Moldova: „Insuficiența creșelor este una dintre cele mai mari bariere pentru mame de a se reintegra pe piața muncii și de a obține independența financiară”