Potrivit investigaţiei NM, anume acolo, pe 26 noiembrie 2014, a avut loc o adunare a şapte acţionari de la Banca Socială, în cadrul căreia au fost legalizate operaţiuni considerate acum frauduloase. Aşa-numiţii acţionari nici nu bănuiau la ce fraudă participă, spre deosebire de Guvernul de atunci, care în secret a decis să ofere ajutor financiar băncilor problematice.

Frauda financiară care a dus vestea jafului secolului din Moldova în toată lumea a fost pregătită din timp. Potrivit raportului Kroll, într-o singură zi, la 8 mai 2013, cinci cetăţeni ai Ucrainei şi doi ai Rusiei au devenit acţionari la Banca Socială, cumpărând fiecare acţiuni în sumă de 650-660 de mii de euro. Aceştia au primit banii din credite acordate de firme off-shore înregistrate în Republica Dominicană, Panama, Belize, Insulele Marshall şi insulele Seychelles. Conturile acestor companii au fost deschise în banca letonă Pasta Banka.

Cinci dintre cei şapte acţionari ai Băncii Sociale sunt locuitori ai oraşelor Kahovka şi Nova Kahovka. Reporterii NewsMaker s-au întâlnit cu unii dintre participanţii la furtul secolului. Oamenii nu au nicio idee despre relaţia lor cu frauda de la băncile moldoveneşti. Unul dintre ei, Serghei Andriiciuk, a povestit cum în toamna lui 2014 doi bărbaţi i-au cerut paşaportul pentru a „salva o bancă”, promiţându-i în schimb o mie de hrivne. Peste o lună, i-au întors documentul, dar nu i-au plătit nimic. Semnătura din paşaportul bărbatului este total diferită de cea pusă pe procesul verbal al întâlnirii acţionarilor din noiembrie 2014.


Reporterii NewsMaker au încercat să-i găsească pe cei care i-au luat paşaportul lui Andriiciuk. Unul dintre ei, Roman, vinde telefoane mobile la piaţa locală. Acesta a confirmat faptul că a luat paşaportul bărbatului, dar a negat orice legătură cu băncile din Moldova. Altul, numit Oleg Sadovoi, are o casă impunătoare. Întrebat cu ce se ocupă, acesta a spus că nu are nicio activitate. Ambii spun cu seninătate că există o mulţime de metode prin care pot fi obţinute date cu caracter personal şi chiar copii ale paşapoartelor în cantitatea necesară. Pentru 500 de hrivne Roman este gata într-o oră să aducă un teanc de copii ale paşapoartelor. Aceştia au refuzat să aducă însă copiile paşapoartelor celor care figurează în procesul verbal al adunării acţionarilor de la Banca Socială.

Un alt „acţionar” la Banca Socială, Oleg Stepaneţ, locuieşte în Nova Kahovka. Acesta nu a fost de găsit la domiciliu. Mama sa povesteşte că bărbatul nu are un loc de muncă stabil.

Ceva mai târziu, jurnaliştii de la Chişinău au fost telefonaţi şi avertizaţi să părăsească oraşul pentru că forţele de ordine s-ar interesa de oamenii vizitaţi. Mai târziu, s-a aflat că Oleg Sadovoi şi Roman s-au întâlnit cu cei care le-au cerut documentele. Aceştia trebuiau să se asigure că oamenii nu merg la poliţie să se plângă.

La adunarea acţionarilor din Kahovka s-a decis să autorizeze preşedintele de atunci al Băncii Sociale, Natalia Rahuba, să încheie un contract de cesiune cu compania britanică Fortuna United LP. Directorii fictivi ai aceste companii, Victoria Zirnelite şi Remizhius Mikalauskas, ambii născuţi în ţările baltice, au refuzat să spună numele proprietarilor reali. Fortuna United LP s-a oferit drept garant pentru cinci credite mari oferite de Banca Socială pe 25 şi 26 noiembrie 2014.

Împrumuturile, în valoare totală de 13,7 miliarde de lei (1 miliard de dolari la acel moment) au ajuns la cinci companii moldoveneşti. Acestea sunt: Danmira SRL - 3,062 miliarde de lei, Davema-Com SRL - 3,196 miliarde de lei, Voximar-Com - 2.470 miliarde de lei, Contrade - 2.339 miliarde de lei, Caritas Group - 2,607 miliarde de lei. În plus, credite mari au ajuns şi la alte două companii: Provolirom SRL si Dracard SRL.

În perioada 2010 – 2014, aceste companii au primit credite de la Banca Socială, Unibank şi Banca de Economii. Toate aceste firme, în afară de Contrade SRL şi Davema Com SRL, s-au împrumutat de la cele trei bănci fraudate care, potrivit raportului Kroll, erau controlate de Ilan Shor, pe atunci preşedinte al Consiliului de Administraţie la Banca de Economii.

Pentru patru dintre aceste companii, Provoli Rom SRL, Davema-Com SRL, Voximar-Com si Dracard SRL, a fost instalat Internet banking de la Banca Socială pe aceeaşi adresă, strada Tighina 12. Totodată, pe această adresă erau înregistraţi şi clienţi ai serviciului Internet banking de la Banca de Economii pentru companiile lui Shor - Dufremol şi Moldklassica International SRL.

Numărul de telefon – 022228027, lăsat de aceste companii, a coincis cu telefonul secretariatului de la Shorholding, indicat în anunţurile despre locuri de muncă de pe Internet. Capitalul social al tuturor celor cinci companii moldoveneşti care au primit credite mari de la Banca Socială era de 5400 de lei, mărimea minimă permisă la acel moment.

Niciuna dintre aceste companii nu avea oficiu propriu. Unele dintre ele închiriau spaţii care mai degrabă arătau a grajduri sau depozite, decât a birouri de companii mari. Asta însă nu a oprit băncile să le ofere credite de miliarde.

Printre acţionarii şi membrii consiliului de administraţie de la cele trei bănci erau administratori, foşti sau actuali angajaţi ai companiei lui Ilan Shor. Printre aceştia se numără jurnaliştii Margarita Zwick şi Vladimir Novosadiuc, angajaţi în structurile lui Shor, Nani Abaşidze, Veaceslav Lupov, Maria Ţuguleac şi soţul ei Sergiu Albot, preşedintele Federaţiei de Tenis din Moldova (sponsorizată de Shor) Marina Tauber, fostul preşedinte Petru Lucinschi, care este vechi prieten al familiei Shor, compania Klassika Asigurări şi Klassika Force, producătorul soţiei lui Shor, cântăreaţa Jasmin, Lilia Pleskacevski, şi fiica ei Iana Gaidaciuk, fostul şef al Serviciului Vamal şi consilier al lui Ilan Shor, Viorel Melnic.

Reuniunea acţionarilor, care a legalizat tranzacţia privind miliardul, s-a desfăşurat cu încălcarea mai multor norme ale legislaţiei. Orice tranzacţie putea fi efectuată înainte de 27 noiembrie 2014. Anume de atunci a început numărătoarea inversă pentru Banca Socială, dar şi pentru celelalte două bănci controlate de Ilan Shor.

„În procesul de convocare şi desfăşurare a adunării au fost încălcate mai multe cerinţe legale. La BNM nu a fost prezentată lista acţionarilor care au dreptul de a participa la adunarea generală. Ca urmare, Banca Naţională nu a emis un aviz scris privind lista acţionarilor cu dreptul de a participa la adunarea generală a acţionarilor pe 26.11.2014. În lipsa unei concluzii scrise a BNM, lista este considerată nulă”, a comentat BNM pentru NewsMaker. 

Potrivit BNM, acţionarii nu au indicat chestiunile care urmează să fie incluse în ordinea de zi a adunării generale, iar decizia privind convocarea reuniunii nu a fost luată în termen de 15 zile de la data primirii cererii de a convoca o adunare generală extraordinară a consiliului băncii.

Adunarea acţionarilor din Kahovka a fost etapa finală a operaţiunii de înlăturare a urmelor fraudelor comise la bănci în cursul anilor precedenţi.

Acordarea creditelor de miliarde celor cinci companii a permis nu doar retragerea banilor rămaşi la Banca Socială, dar şi rambursarea împrumuturilor oferite anterior. „Doar la ultima etapă, au fost retrase 5,5 miliarde de lei în numerar, iar restul prin credite neperformante şi plasamente”, a declarat un înalt oficial din instituţiile de drept.

„Banii au fost transferaţi în 13 ţări şi nu este vorba despre zone off-shore. Banii au fost transferaţi la Aeroportul din Habarovsk şi magazinele duty-free, pentru achiziţionarea de votcă „Kremlin” în Rusia, în Aeroportul Manas şi magazinele duty-free din Kîrgîzstan, precum şi în China”, a precizat sursa, menţionând că cea mai mare parte din bani a ajuns la Ilan Shor şi Vlad Filat.

Amintim că Filat este cercetat pentru frauda de la cele trei bănci. Într-un autodenunţ, Ilan Shor a spus că i-a transmis lui Filat sume mari de bani în numerar - un total de aproximativ 250 de milioane de dolari.

„În ultimii ani, Banca Socială, Unibank şi Banca de Economii au fost implicate în operaţiuni riscante şi tranzacţii suspecte care au afectat în mod semnificativ capitalul lor, profitul şi nivelul de lichiditate. Ca urmare, băncile au emis împrumuturi pentru debitori cu datorii mari. Ei au acţionat ca un grup de entităţi afiliate, fiind ignorată capacitatea de a rambursa împrumuturile. Este vorba despre debitori cu datorii mari sau debitori care nu erau angajaţi într-o activitate economică stabilă. Nu au fost furnizate garanţii suficiente sub forma unui activ reevaluat. Au fost realizate tranzacţii mari cu active ale băncii, au fost acordate împrumuturi unor persoane juridice, dintre care majoritatea au fost recent înfiinţate”, a menţionat Banca Naţională cu referire la ilegalităţile din ultimii ani de la cele trei bănci.

Operaţiunea „Kahovka” a fost precedată de deciziile luate la nivel de Guvern şi Parlament în Republica Moldova. Acestea au permis punerea în aplicare a celei de-a doua etape a retragerii banilor – deja din trezoreria publică.

La 10 octombrie 2014 au intrat în vigoare modificările legislative care au legalizat emisia de bani sub garanţie de stat la băncile cu probleme. O lună mai târziu, Guvernul condus de Iurie Leancă a aprobat în secret un împrumut de 9,5 miliarde de lei, oferit de BNM sub garanţia Trezoreriei celor trei bănci fraudate.

Această sumă nu a fost suficientă, iar patru luni mai târziu, Guvernul, deja sub conducerea lui Chiril Gaburici, a luat o altă decizie secretă - să acorde băncilor cu probleme încă 5,34 miliarde de lei.

Valoarea creditelor de urgenţă oferite de BNM celor trei bănci s-a ridicat la 14,122 miliarde de lei. Potrivit surselor NewsMaker, 9,3 miliarde de lei au ajuns la Banca de Economii, 2,7 miliarde de lei - la Banca Socială şi 2,1 miliarde de lei - la Unibank.

Împrumuturile au fost acordate pe baza unor garanţii de stat. Conform legii, garanţiile de stat ar trebui să fie înlocuite cu titluri de stat emise de Ministerul Finanţelor în termenul stabilit de comun acord cu Banca Naţională. „Până în prezent, procedura şi condiţiile de eliberare a titlurilor de stat în locul garanţiilor nu au fost stabilite”, a explicat Banca Naţională.

Suma de bani acordată de către stat celor trei bănci cu probleme a depăşit în mod semnificativ volumul depozitelor deţinute de persoanele fizice în momentul introducerii acestora sub supraveghere specială. Or, necesitatea de a rambursa datoriile la depozitele populaţiei a fost una dintre principalele argumente ale acordării împrumutului sub garanţia statului. Pentru rambursarea depozitelor în astfel de cazuri, în Moldova există Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar.

În total, la sfârşitul lui noiembrie 2014, depozitele persoanelor fizice de la cele trei bănci constituiau 6.824 miliarde de lei, ceea ce este de două ori mai puţin decât ajutorul de stat acordat băncilor. La Banca de Economii erau depozite de 4,061 miliarde de lei, Banca Socială - 1,946 miliarde lei, iar la Unibank - 0,817 miliarde de lei.

Înainte de instituirea supravegherii speciale la Banca de Economii, la alte două bănci s-a observat o tendinţă improprie pieţei bancare din Moldova. Potrivit raportului comisiei speciale parlamentare, care a investigat situaţia de la cele trei bănci cu probleme, în noiembrie 2014, Banca de Economii a atras 8,9 miliarde de lei de pe piaţa interbancară - şi anume de la Moldova Agroindbank, Banca Socială şi Moldindconbank.

Raportul Kroll spune şi despre o alta bancă care a plasat fonduri la Banca de Economii, cu puţin timp înainte de adunarea acţionarilor de la Kahovka

„Patru bănci din Republica Moldova au plasat depozite la Banca de Economii. Cea mai mare sumă a fost plasată de Victoriabank - 1,839 miliarde de lei. După aceasta, sumele plasate de bancă au crescut brusc începând cu 19 noiembrie (până la acel moment a fost deja luată o decizie secretă a Guvernului cu privire la alocarea ajutorului de stat în valoare de 9,5 miliarde de lei). La 18 noiembrie, acestea erau doar de 90 de milioane de lei”, se spune în raport.

În perioada 1 - 24 noiembrie 2014, cele mai mari trei bănci din ţară - Victoriabank, Moldindconbank, Moldova Agroindbank, dar şi EuroCreditBank, au plasat la Banca de Economii depozite de 2,3 miliarde de lei. După introducerea supravegherii speciale la aceste bănci, banii au fost returnaţi în contextul ajutorului acordat de stat.

O altă tendinţă interesantă  - creşterea înregistrată la Banca Socială la categoria „alte obligaţiuni de plată” către terţe părţi. De exemplu, în luna noiembrie, acest indicator a crescut de 393 de ori - cu 12 milioane de lei în luna octombrie, până la 4,712 miliarde de lei. În luna decembrie, datoriile au scăzut la 32 de milioane de lei. Nu se ştie dacă aceste datorii au fost lichidate prin intermediul ajutorului oferit de stat.

Acest fapt poate fi confirmat de versiunea organelor de drept din Moldova, precum că băncile cu probleme au creat datorii false către terţe părţi. „Pe 25 şi 26 noiembrie, reprezentanţii acestor trei bănci au trimis în sistemul Swift informaţii false cu privire la punerea în aplicare a anumitor operaţiuni”, au precizat responsabili din instituţiile de drept din Moldova, familiarizaţi cu ancheta.

Un reprezentant de pe piaţa financiară, care a solicitat anonimatul, a declarat pentru NewsMaker că, în ajunul instituirii supravegherii financiare, trei bănci au folosit hackeri pentru a crea datorii false. „Ce s-a întâmplat, ştie doar Banca Naţională. De remarcat faptul că stocarea de informaţii pe termen lung în sistemul Swift nu depăşeşte şase luni, care a expirat în noiembrie 2015”, a precizat acesta.
 
Banca Naţională nu a confirmat, dar nici nu a negat informaţia cu privire la sistemul Swift şi datoriile false. „Pentru a analiza operaţiunile care prezintă o legalitate suspectă, caracter fictiv, care se referă la activele Băncii de Economii, Băncii Sociale şi a Unibank, precum şi pentru a stabili o procedură de rambursare a acestor active, Banca Naţională a atras specialişti calificaţi pentru a face investigaţii financiare la cele trei bănci. În ceea ce priveşte aceste tranzacţii, informaţiile au fost prezentate autorităţilor de investigare”, a declarat Banca Naţională.

Schema scoaterii unui miliard de dolari din băncile moldoveneşti ar putea cu succes să devină subiectul unui detectiv despre maşinaţii financiare. Arsenalul care a fost pus în funcţiune pentru realizarea acestei operaţiuni a fost destul de impunător, fiind implicate companii din Ucraina şi Rusia, precum şi o serie de companii necunoscute, dar şi cetăţeni ai RM care, fie „prieteneşte”, fie pentru o recompensă, au fost de acord să pună la dispoziţia evazioniştilor datele lor personale.

În acest arsenal figurează şi o serie de personaje menţionate mai sus - fostul preşedinte Petru Lucinschi, administratorul principal al soţiei lui Ilan Shor, Jasmin - Lilia Pleskacevskaia, fostul şef al Serviciului Vamal, Viorel Melnic, şefa Federaţiei de Tenis, Marina Tauber, şi alţii.

„Să devin acţionat Unibank mi-a propus Ilan Shor”, spunea Petru Lucinschi într-o emisiune a portalului Unimedia. „Îl cunosc pe Ilan Shor prin intermediul tatălui său, cu care am avut relaţii bune, prieteneşti. Dar n-am avut niciodată cu el business, afaceri, eu eram pentru el ca un tată. În 2012 el s-a apropiat de mine şi îmi spune: Se vinde Unibank şi există posibilitatea de a procura niste acţiuni, iar peste un an de zile ele se vor consolida, dumneavoastră le vindeţi şi veţi avea profit. Şi eu am fost de acord”, povestea Lucinschi într-un interviu pentru Europa Liberă.

„Eu i-am răspuns că nu am aşa bani. El mi-a spus că există o organizaţie în afară ţării, din Lituania, care va îmi va acorda împrumut în decursul unei zile”, îşi amintea fostul preşedinte.

În realitate, potrivit raportului Kroll, banii au fost acordaţi de compania britanică Rosslyn Trade LLP. Primul credit, în valoare de 11,093 de milioane de lei, a fost oferit pe 17 august 2012, peste doar o lună şi jumătate de la înfiinţarea companiei (aceasta a fost înregistrată pe 26 iunie 2012). Al doilea împrumut, de 2,88 milioane de lei, a fost acordat pe 24 noiembie 2012. Peste un an, creditul a fost oferit deja de însuşi Ilan Shor, în sumă de 4,8 milioane de lei. La întrebarea jurnaliştilor dacă trebuie să întoarcă aceste 1,5 milioane de euro, Petru Lucinschi a răspuns: „Nu”.

Astfel, pentru realizarea schemei era nevoie şi de companii din ţări occidentale, de dorit ţări care nu divulgă numele beneficiarilor finali ai acţiunilor. Însă uneori autorii a astfel de scheme nu mai pierd timp şi bani pentru a înregistra companii noi, aşa că folosesc unele şi aceleaşi companii în scheme diferite. De aceea, de multe ori se întâmplă că aceleaşi companii figurează în diferite scheme şi fraude în diferite ţări.

De exemplu, cetăţeanul ucrainean Serghei Andriiciuk, preşedintele asociaţiei acţionarilor din Kahovka, ca să cumpere acţiuni la Banca Socială a primit, în acte, un credit de 655 de mii de euro de la o companie din Panama, Tamlyn Group Corp (despre asta se vorbeşte în raportul Kroll). La prima vedere, compania nu se evidenţiază prin nimic. Cu excepţia unui singur lucru - directorul companiei este Tatiana Itzel.

Or, în Ucraina se vor găsi zeci de firme al căror beneficiar final este această femeie. Despre activitatea majorităţii acestor companii nu se ştie practic nimic, decât că acestea participă frecvent la tendere şi se judecă cu Serviciul Fiscal pentru anularea amenzilor.

Printre aceste companii sunt însă unele care au figurat în scandaluri de proporţii. De exemplu, fondatorul companiei „Gornîe maşinî” este un off-shore din Panama, Sevard Trading inc. Preşedintele Sevard este Tatiana Itzel Saldana Escobar. Potrivit registrului companiilor din Panama, din 2010, aceasta era unul dintre directorii a încă două firme din Panama - Cascado AG и Systemo AG.

„Ukrainskaia pravda” scria că în acea perioadă, pe lângă Tatiana Itzel, directori ai companiilor respective erau letonii Gorin şi Erik Vanagels, cunoscuţi drept comercianţii „turnurilor Boiko” (Iuri Boiko a fost ministru în guvernul lui Nikolai Azarov). Atunci, în rezultatul unei înţelegeri, bugetul ucrainean a pierdut câteva sute de milioane de dolari. Este vorba despre două sonde de petrol şi gaze de pe platoul Mării Negre. Compania „Gornîe maşinî”, înregistrată în Panama, a început să câştige licitaţii de stat în 2012, primind de atunci contracte de minim 1,98 de miliarde de hrivne (echivalentul a 360 de milioane de dolari în momentul acordării creditelor).

Întreaga operaţiune ar fi fost imposibilă fără sprijinul agenţiilor guvernamentale. Gaura din băncile cu probleme a început să crească mai devreme de noiembrie 2014. În luna noiembrie a avut loc aşa-numita operaţiune de ştergere a urmelor şi retragere a restului banilor de la cele trei bănci.

Unul dintrele elementele acestei operaţiuni a fost povestea cu maşina arsă, care transporta documente bancare. Potrivit raportului Kroll, în maşină se aflau documentele originale pentru acordurile de împrumut, inclusiv „documentele cu deciziile Consiliului băncii şi confirmările Swift, documente despre destinaţiile plasamentelor şi veniturile asociate cu băncile ruseşti. În total, este vorba despre 12 saci cu documente”.

Potrivit versiunii oficiale, şoferul maşinii care transporta documentele Băncii de Economii la arhivă, a oprit la un moment dat, a încuiat-o şi a mers la toaletă. Când s-a întors a găsit maşina în locul unde a lăsat-o. În maşină nu erau bani, doar documente.

Mai mulţi experţi financiari spun că nu era niciun sens să fie arse aceste documente, întrucât în sistemul Swift sunt salvate toate copiile tranzacţiei, iar toate informaţiile de pe acestea pot fi restaurate. „Dar unele operaţiuni pot fi efectuate între bănci, din contul unui client pe contul altui client. Este vorba despre operaţiunile interbancare. În acest caz, datele privind tranzacţiile nu sunt oferite BNM”, a explicat un expert apropiat băncii centrale.

În plus, în afară de sistemul Swift, în Moldova se mai păstrează posibilitatea de a efectua transferuri bancare transfrontaliere prin vechile canale de comunicare, cum ar fi Telex. Toate cele trei bănci au fost conectate la sistemul Telex.

Sistemul Telex este acum considerat învechit: a fost utilizat de bănci încă în anii '90. Operaţiunile se desfăşoară manual, iar plata decurge mai mult timp, deoarece are loc pe suport de hârtie.

„Potrivit reglementărilor privind transferul de credite, băncile sunt obligate să raporteze BNM transferurile internaţionale efectuate prin metode alternative (Telex, fax, etc.). De la data intrării în vigoare a prezentului regulament şi până la instituirea supravegherii speciale la Banca Socială, Unibank şi Banca de Economii, nu am fost informaţi cu privire la utilizarea sistemului Telex”, a declarat Banca Naţională.
 
Procuratura Anticorupţie a deschis un dosar penal în legătură cu neprezentarea declaraţiilor. Responsabilii de la această instituţie nu au oferit detalii despre mersul anchetei.

În afară de aşa-numitul „carusel”, prin care erau rambursate credite cu ajutorul altor credite, în trei bănci aveau loc transferuri intrabancare, inclusiv în băncile ruseşti.

O altă „inovaţie” a sectorului bancar moldovenesc poate fi văzută printr-un simplu exerciţiu de observaţie a operaţiunilor realizare de cele trei bănci. Vorbim despre aşa-numitele operaţiuni fiduciare.

Când au loc astfel de operaţiuni este deschis un cont bancar în străinătate. Banca informează despre existenţa unei sume în cont, dar şi despre lichiditatea activelor. Când însă banii dispar de pe cont, iese la iveală şi faptul că în contract este stipulată condiţia că banii pot fi oferiţi drept credit unei companii off-shore sau unei alte companii.

De facto, o astfel de structură este legată cu banca de unde a fost luat creditul, iar banca de peste hotare în aceste circumstanţe confirmă disponibilitatea fondurilor în depozit pentru comision. Operaţiunile fiduciare au loc, de regulă, în interesele proprietarului băncii pentru a ascunde lipsa activelor sau retragerea lichidităţilor.

Această practică este pe larg răspândită în Rusia. De exemplu, ziarul „Komersant” scria despre identificarea unei scheme fiduciare în banca falimentară „Petroff”. Cu puţin timp până la retragerea licenţei, de pe conturile de depozit deţinute de Petroff-Bank în banca elveţiană Russian Commercial Bank Ltd au dispărut fără urmă 50 de milioane de dolari şi 600 de milioane de ruble ruseşti.

Cu aceste fonduri, banca rusă garanta rambursarea unui credit acordat din numele său de către banca elveţiană unei companii off-shore. Creditul nu a fost întors, iar cu câteva luni până la retragerea licenţei, banca elveţiană a transferat în schimbul achitării creditului conturile de depozit ale Petroff Bank.

Banca de Economii, Unibank şi Banca Socială le-au revenit 4 miliarde de lei, 3,5 miliarde de lei şi, respectiv, 1,8 miliarde de lei. Mai târziu, din raportul comisiei parlamentare de anchetă s-a aflat că banii au fost plasaţi în patru bănci ruseşti - „Gazprombank", „Alef-Bank", „Metrobank" şi „INTERPROMBANK". În plus, fondurile nu au fost extrem de lichide şi au fost plasate la 0%, în timp ce fondurile de la bănci erau atrase cu 3%.

„Instabilitatea Băncii de Economii, Băncii Sociale şi Unibank este rezultatul neglijenţei, a iresponsabilităţii şi, uneori, a lipsei sensului economic în acţiunile fostei conduceri a acestor bănci. Consiliile acestor bănci nu au acţionat în interesul şi pentru protecţia activelor băncii, oferind credite îndoielnice”, se arată în raportul comisiei speciale a Parlamentului.

În cadrul anchetei privind situaţia de la Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank au fost deschise 44 de cauze penale. Primul dosar penal a fost deschis la 28 iunie 2012, iar ultimul - în decembrie anul trecut.

Dosare au fost deschise pe următoarele articole din Codul Penal: obţinerea de credite prin fraudă, însuşirea de bunuri în dimensiuni deosebit de mari, încălcarea regulilor de creditare, abuz de putere, spălare de bani, conducerea defectuoasă a băncii, excesul de poziţia oficială în conducerea băncii pentru împrumuturi, obstrucţie de supraveghere bancară şi neprezentarea raporturilor.

Potrivit Procuraturii Generale, valoarea daunelor cauzate ca urmare a unor tranzacţii financiare ilegale s-a ridicat la 13,5 miliarde de lei.

Pe 16 octombrie 2015 Banca Naţională a recunoscut drept insolvabile Banca Socială, Banca de Economii şi Unibank. La sfârşitul lunii septembrie, datoria Băncii Sociale depăşea de opt ori activele sale (activele băncii – 2,003 miliarde lei, în timp ce pasivele 16,486 miliarde de lei), Banca de Economii - de şapte ori (respectiv 1,935 miliarde lei şi 14,127 miliarde lei), iar Unibank - de aproape trei ori ( 1,027 miliarde lei şi 2,984 miliarde de lei.

Sursa: NewsMaker 

Varianta în limba engleză o puteţi accesa aici.