Acest proiect a fost propus de premierul turc Ahmet Davutoglu, dar este interpretat ca fiind de fapt o înţelegere încheiată în prealabil cu Angela Merkel, care este supusă unor puternice presiuni interne pentru a frâna sosirea migranţilor în Germania.

În timpul unei conferinţe de presă comune cu secretarul general al ONU Ban Ki-moon, desfăşurată marţi la Berlin, şefa guvernului german şi-a exprimat speranţa că acest preacord va fi adoptat, ea apreciind că o astfel de înţelegere ar fi un instrument important de combatere a imigraţiei ilegale, precum şi a mafiilor şi traficanţilor.

De asemenea, într-un interviu acordat postului de radio SWR, preluat de Reuters, Angela Merkel a precizat că 'pe ansamblu, lucrurile merg în direcţia cea bună', ea nefiind de acord cu opiniile ce fac referire la un şantaj al Turciei la adresa Europei. „Nu. Noi căutăm un echilibru al intereselor”, a menţionat şefa executivului german.

UE şi Turcia au convenit la sfârşitul anului trecut un plan de acţiune, prin care guvernul turc s-a angajat să stăvilească valul de migranţi în schimbul unui ajutor financiar cu o valoare iniţială de trei miliarde de euro — destinat refugiaţilor sirieni de pe teritoriul turc — şi a reluării procesului de aderare a Turciei la UE, precum şi a celui de liberalizare a vizelor pentru cetăţenii turci. Totuşi, acel acord nu a condus la o scădere notabilă a fluxului migrator.

Prin urmare, UE şi Turcia s-au reunit luni într-un nou summit, unde premierul Davutoglu a condiţionat readmisia migranţilor care pleacă din ţara sa înspre Europa de preluarea de către UE direct din Turcia a unui număr de refugiaţi sirieni egal cu cel al migranţilor readmişi pe teritoriul turc. În plus, Davutoglu a cerut suplimentarea cu încă trei miliarde de euro a ajutorului financiar european oferit Turciei. Rămân de asemenea valabile solicitările Turciei privind accelerarea procesului de integrare europeană şi liberalizarea vizelor pentru cetăţenii turci.

Totuşi, mai mulţi lideri europeni au manifestat rezerve faţă de această înţelegere, asupra căreia Consiliul European va trebui să se pronunţe săptămâna viitoare.

Potrivit agenţiei DPA, cancelarul austriac Werner Faymann a declarat că statele Uniunii Europene nu au oferit concesii ferme Turciei în schimbul cooperării acesteia în chestiunea migraţiei şi a estimat că divergenţele în probleme precum libertatea presei turce şi situaţia minorităţilor kurde probabil vor continua. „Ar fi un avantaj să organizăm controlul frontierelor cu Turcia, dar nu putem miza pe acest lucru”, a indicat şeful executivului austriac.

De asemenea, ministrul austriac de interne Johanna Mikl-Leitner a declarat că Austria nu va renunţa la plafonarea unilaterală a numărului de migranţi — 80 de refugiaţi pe zi care pot rămâne în Austria, plus 3.200 care pot intra în această ţară pentru a-şi continua călătoria către alte state—, decizie care a determinat Macedonia să îşi închidă graniţa cu Grecia, de unde a rezultat blocarea a zeci de mii de migranţi pe teritoriul grec.

În timpul unei vizite efectuate cu o lună în urmă la Ankara, Angela Merkel a declarat că Uniunea Europeană trebuie să stabilească mecanisme care să permită migranţilor să ajungă în Europa în mod legal şi în siguranţă. „Dacă dorim să punem capăt migraţiei ilegale, trebuie să fim dispuşi să primim în mod legal un anumit număr de migranţi, mai ales refugiaţi sirieni”, a spus ea atunci după întrevederile cu preşedintele Recep Tayyip Erdogan şi cu premierul Ahmet Davutoglu.