„Nu mi-e clar cum şi ce va mai putea funcţiona de aici înainte la Chişinău, măcar cu un grăunte de predictibilitate”, își încheia politologul român Sorin Ioniță un comentariu cu privire la decizia Curții Constituționale de ieri, pe care tot el o califica drept „halucinantă” și un „unicat mondial” demn de celebrul Kafka.
O fi sau nu demnă de Kafka decizia de ieri, nu știu. Mă tem să nu fie chiar mai grav. Sorin Ioniță cunoaște bine lucrurile în Moldova, însă chiar și așa, mă îndoiesc că a urmărit cu atenție toate deciziile acestei Curți, care nu știu cum, ca prin minune, de fiecare dată, în special în ultima perioadă, a salvat țara de anticipate, salvându-l totodată și pe Plahotniuc.
Constituția oricum trebuia modificată
Decizia de ieri a Curții vine într-un moment în care Platforma Demnitate și Adevăr începe să-și sistematizeze listele pe care s-au colectat semnături în vederea modificării Constituției. Sunt în jur de 500 de mii, din ce știu până acum. Oricât de mult n-ar fi tăiat Ciocan la CEC, era aproape imposibil să împiedici acest deziderat popular. Referendumul oricum ar fi trebuit să se desfășoare, iar rezultatele sale erau mai mult decât predictibile.
Știu că cineva poate spune că până la referendum Plahotniuc și-ar fi putut alege un președinte. Teoretic da. Dar la cât de înrăit e poporul și admițând că măcar a 4-a parte din cei care au semnat pentru un președinte ales de popor, ar fi venit să protesteze la Parlament în ziua unei astfel de tentative, tot aveam 125 de mii de oameni. Așa că…cea mai bună decizie era asta.
Pentru Plahotniuc repetarea unui 20 ianuarie era mult prea periculoasă, putând duce până la urmă la anticipate și prezidențiale simultan, lucru care i-ar fi fost fatal.
Plus, făcând această modificare acum, lipsești Platforma Demnitate și Adevăr de un mare atu – meritul modificării Constituției – care ar fi propulsat și mai mult imaginea noului partid politic dar și a liderului acesteia, Andrei Năstase.
Năstase, marele pericol pentru Plahotniuc
Apropo de Năstase. Atacurile furibunde la adresa acestuia, unele extrem de murdare, depășind orice limită, nu sunt deloc întâmplătoare. Ele s-au întețit în ultima perioadă și au clar drept scop denigrarea celui mai periculos pentru Plahotniuc potențial candidat la funcția de președinte.
Lui Plahotniuc îi este frică de Năstase. Și nu doar lui. I-am văzut la ședința în care Poalelungi a fost propus pentru un nou mandat la CSJ, pe ministrul Justiției, procurorul general sau șeful CSM, cum acceptau în tăcere toate reproșurile care li se aducea din partea acestuia.
Un președinte ca Năstase este de departe cel mai mare pericol pentru sistemul instituit de Plahotniuc, prin care controlează total acest stat. Orice prezidențiabil actual, mă refer la cei plasați bine în sondaje, în special cei de stânga, au colaborat și unii colaborează și acum foarte bine cu oligarhul. Cu o singură excepție – Năstase -, care are un singur mare inamic, pe care-l cheamă Plahotniuc.
Nu cred că va mira pe nimeni dacă în următoarele săptămâni acest linșaj mediatic se va accentua, în încercarea de a-i curma orice șansă lui Năstase. Însă la cum a funcționat până acum efectul propagandei lui Plahotniuc, mai mult ca un bumerang, nu înseamnă că scopul va fi atins neapărat.
Dreapta trebuie să meargă cu un singur candidat
Pentru a împiedica victoria în scrutin a unui candidat de dreapta care ar reprezenta pericol pentru el, Plahotniuc va apela și la obișnuiții „iepuri”, care să rupă mai mult sau mai puțin din electoratul candidaților puternici.
Unul dintre ei, dar și cel mai important, va fi Leancă. Vor mai exista cu siguranță mulți „unioniști” și „proeuropeni” care vor ciuguli câteva voturi. Însumate, acestea se pot dovedi decisive, mai ales dacă pe dreapta vor fi mai mulți candidați puternici, care să-și împartă sufragiile.
Dacă dreapta nu va merge consolidat, pe un singur candidat, există toate șansele în turul doi, pe lângă Dodon să mai avem încă candidat pe profilul acestuia sau, de ce nu?, unul susținut de imperiul mediatic și financiar al oligarhului. Iar asta chiar ar fi o catastrofă.
Dar până la alegeri mai sunt cel puțin 3-6 luni. Perioadă în care puținele forțe curate din această țară mai au timp să se gândească bine la această variantă, să se fortifice și consolideze.
Decizia de ieri, chiar dacă nu poate fi considerată o victorie clară a opoziției, înseamnă totuși un mare pas în spate pentru Plahotniuc. Singura soluție la care putea apela pentru a-și prelungi existența.
Alex Cozer