Cazanele de încălzire cu biomasa au devenit în Republica Moldova o alternativă atât de populară celor cu hidrocarburi, încât trei școli profesionale au în anul de studii actual cursuri speciale pentru operatorii de cazane. Tamara Grejdeanu a fost astăzi la o asemenea școală la Chișinău, unde a fost lansat și un laborator special.
20 de elevi au fost admiși în acest an pentru a însuși meseria de operator al cazanelor pe biomasă. Unii au ales din curiozitate și interes această specialitate, pentru alții a avut efect noutatea cursului, dar și faptul că pot experimenta în laboratorul școlii. Acesta este conectat la sistemul de încălzire pe biomasă, este dotat cu cazane de diferite modele și funcționează în timp real, așa încât elevii să poată trece de la teorie la practică înainte de a obține certificatul de absolvire. Victor Mocreac spune că a ajuns să studieze anume această meserie după ce au instalat acasă un cazan pe bază de biomasă, întrucât încălzirea cu gaze naturale devine tot mai costisitoare, remarcă tânărul:
„Acum doi ani am procurat acasă un cazan pe biomasă și tot căutam unde aș putea să aflu mai multe despre cazane și am aflat că la Școala Profesională a fost introdus această profesie, deoarece sunt foarte multe grădinițe, școli care se încălzesc cu biomasă și au nevoie de operatori care să aibă grijă de cazan și de căldura care este transmisă în încăpere.”
În jur de 1000 de familii care au obținut subvenții din fondurile europene ale proiectului „Energie și Biomasă” și-au instalat cazane pe biomasă. La asemenea sisteme de încălzire au trecut și peste 160 de instituții publice din Moldova. Expertul în energetică Ion Munteanu care a participat la elaborarea programelor de studiu pe segmentul surselor de energie regenerabilă și a centralelor termice pe biomasă spune că în ultimii ani a crescut cererea pentru centralele de încălzire cu biocombustibil. Deși operatorii care lucrau la vechile sisteme de încălzire cu gaze naturale încearcă să se reprofileze, spune Ion Munteanu, pentru ca centralele să fie operate într-un regim econom, cu cheltuieli minime, este nevoie de lucrători cu o pregătire pe măsură:
„Se pune accentul pe construcția cazanelor, pe modul de operare, ajustare a regimurilor de ardere, calitatea biocombustibilului, mentenanța, conservarea cazanului, pe care trebuie să le cunoască foarte bine operatorii și sigur utilizarea acestora într-un mod eficient. Un cazan poate fi operat, însă dacă nu este operat corect consumul poate crește cu 30-40 de procente. Cunoscând foarte bine principiul de funcționare și ajustându-l corect se poate opera la costuri foarte mici.”
Școala profesională nr.3 din capitală este prima instituție din Moldova în care funcționează un laborator pentru instruirea viitorilor operatori de cazane, iar laboratorul e prototipul cazangeriilor noi din instituțiile care au trecut la încălzirea cu biomasă. Directorul școlii Iurie Rașculiov are certitudinea că viitorii meseriași nu vor rămâne fără un loc de muncă:
„Pregătim specialiști care să poată lucra în diferite instituții, unde funcționează cazane pe biomasă. Desigur că pot fi și gospodării casnice sau agenți economici care vor apela la serviciile unui operator de cazane. De-a lungul anilor, școala și-a făcut relații cu mulți agenți economici, de asta cei care învață meseria de constructor la noi nu rămân fără un loc de muncă. Cu siguranță așa va fi și în cazul operatorilor de cazane.”
Despre sursele de energie regenerabilă și gestionarea centralelor termice învață și elevii altor două școli profesionale, din raionul Florești și Orhei. Managerul proiectului, Energie și Biomasă, Victor Cotruță spune că în Orhei ar urma să fie amenajat un lot demonstrativ unde va fi plantată salcie sau salcâm energetic:
„Deja totul este pregătit, puieții, tot materialul este importat fiindcă este adus de peste hotare. Urmează ca la școală să se vadă cum se fabrică tot lucrul acesta, să experimenteze, să folosească tot materialul acesta pentru pelete, pentru brichete și, respectiv, vor fi folosite pentru încălzirea la școală.”
Prezentă la lansarea laboratorului, reprezentanta PNUD Moldova Naryne Sahakyan a spus că în ultimii cinci ani, inclusiv datorită proiectelor susținute financiar de Uniunea Europeană, Republica Moldova a reușit să ajungă la cota de 13% de energie regenerabilă în balanța energetică. În opinia sa, acest lucru poate fi perceput deja ca o diminuare a dependenței energetice față de gazele naturale, și înseamnă totodată noi locuri de muncă și afaceri în Republica Moldova.
