Să ştiţi că explicaţia ”pasageri puţini” cade. Pasageri ar fi. Mulţi. Este o prostie să crezi că nu reuşeşti să umpli zilnic cel puţin un avion cu 280-290 de persoane. Dar să vă trec mai întâi prin nişte cifre. Anual, oficial, din Moldova spre România pleacă din gări 150 de mii de pasageri. În condiţiile în care fotoliile disponibile în autobuze sunt vreo 450 de mii, nu este greu de presupus că, de fapt, din Moldova spre România merg vreo 350 de mii de pasageri. Cu trenul sunt mult mai puţini declaraţi oficial. Numai 12 mii anual. Dacă adăugăm transportul neautorizat, transportul cu maşina proprie ajungem lejer la un milion de oameni care circulă dinspre Moldova spre România. Asta înseamnă peste 2 mii de călători zilnic. Atenţie, vorbesc doar de pasagerii pe direcţia spre România. Evident, nu toţi vor dori să zboare la Bucureşti. Cu toate acestea, repet, un avion, două sau chiar trei vor avea pasageri în fiecare zi. Un bilet de 20-30 de euro i-ar convinge.
Şi atunci de ce nu zboară low costul între Bucureşti şi Chişinău. Este simplu. Aeroportul din Chişinău nu este unul foarte friendly cu multe companii. Iar când zic friendly folosesc un eufemism. Ce-i drept avem câteva curse Wizz Air spre Italia şi una spre Londra. Dar este prea puţin. Din păcate, o companie low cost a plecat de curând de pe aeroportul din Chişinău. A plecat, cum se zice, englezeşte. Este vorba de Fly Dybai. Când a venit compania, bloggerii care îşi iau simbrie de la Nobil sau Şorhei ridicau în slăvi aeroportul, când a plecat nu au mai scris nimic. Au tăcut… în popuşoi. Este adevărat, Fly Dubai nu avea o cursă foarte ofertantă – spre Dubai, iar la plecare au declarat că nu mai era fezabilă din punct de vedere comercial. Ceea ce nu au spus ei şi nu spune nimeni cu voce tare este că Aeroportul din Chişinău este un Aeroport capturat, unde noii stăpâni sunt Dumnezei. Dacă vor, te pot închide într-o lună, pot transforma orice cursă profitabilă în una pe pierdere.
De curând am vorbit cu nişte persoane care cunosc foarte bine cum merg lucrurile pe aeroport. Din păcate, nu pot să le dau numele. Au fost sinceri cu mine şi le-aş face mari probleme. Problema este complicată, mai complicată decât pare la prima vedere. Dumnezeii de pe aeroport decid de la sine putere pe cine reţin la sol un sfert de oră în plus, cine primeşte nişte reduceri la anumite taxe, cine este miluit şi cine nu. Sunt stat în stat. Spaţiile comerciale sunt foarte importante. Le controlează cu o mână de fier, iar de acolo scot bani buni. Ce să mai spun de parcarea aia oribilă din faţa Aeroportului? Cum să trânteşti ditamai parcarea de să nu se vadă clădirea aeroportului? Cum? În orice ţară normală clădirea aeroportului este un motiv de laudă, nu o ascunzi! În Moldova băieţii se lăudă cu parcarea. Au adus bloggeri care le-au dat pupici în fund, apoi au băgat… taxă pentru parcare. Sfântul Profit al Dumnezeilor de pe aeroport.
Aşadar, când le spun cifrele despre potenţialul Chişinăului, despre numărul mare de pasageri pe care ar putea să-l aducă la şi de la Chişinău, companiile low cost privesc la mine ca la un ciudat. Da, da – dau ei din cap. O să ne interesăm să vedem dacă se poate. În spatele acestui ”dacă se poate” stă însă o neputinţă oarbă. De fapt, nu au ce să facă. Nu au cum să intre fără să le permită Dumnezeii Aeroportului din Chişinău.
Iar acum cireaşa de pe tort. Ştiţi că între Chişinău şi Bucureşti în acest moment zboară doar Taromul? Dacă Taromul, care are probleme financiare, va suspenda acest zbor – orice legătură aeriană dintre România şi Republica Moldova va fi suspendată. Air Moldova a decis că nu este profitabil să zboare între Md şi Ro. Cu avioanele lor Embraer, care se zguduie la fiecare pală de vânt, cu preţurile lor nesimţit de mari – nu zboară nici naiba. În schimb, spre Moscova, este în continuare profitabil să zbori. Nu-i aşa, Air Moldova?
Jurnal.md
