Vizita misiunii FMI coincide cu eforturile puterii oligarhice, care a învestit Guvernul premierului Pavel Filip, de a-şi subordona segmentele de putere pe care până acum nu le controla, în virtutea algoritmului politic de repartizare a funcţiilor între partidele din vechea şi eşuata coaliţie de guvernare.

Bani din „puşculiţa” oligarhului? Cât îi va costa acest gest ulterior pe moldoveni?

Imediat după învestirea noului Guvern şi după ce România, UE, FMI, Banca Mondială şi SUA au condiţionat deblocarea finanţării Republicii Moldova de implementarea de facto a reformelor prevăzute în Acordul de Asociere semnat cu UE, la Chişinău au început miracolele economice: carburanţii s-au ieftinit, tarifele la unele servicii au scăzut, s-a anunţat majorarea pensiilor, iar începând cu 20 februarie, în magazinele din Chişinău (nu şi în alte localităţi) a reapărut „pâinea socială”, comercializată la preţul de 3 lei bucata (0,13 eurocenţi). Şi asta în condiţiile în care ţara nu are încă buget pentru 2016, iar cu o lună în urmă autorităţile anunţau că începând cu luna februarie nu vor mai fi bani nici pentru pensii şi salarii. Culmea, cel mai mare producător de pâine SA „Franzeluţa” (cu capital majoritar de stat), conducerea căreia a fost schimbată după învestirea actualului Guvern, produce „pâine socială” din credite. Posturile de televiziune aservite puterii oligarhice au prezentat revenirea pe raft a „pâinii sociale” ca pe un triumf al politicii economice a noului Guvern.

Confort pentru procurori... pe bani europeni

Chiar dacă noul ministru al Finanţelor anunţa la începutul mandatului că „de la bugetul de stat nu vor fi finanţate alte cheltuieli decât achitarea pensiilor şi salariilor” şi că „nu se vor face nici un fel de achiziţii, nici măcar pixuri, calculatoare şi mobilă”, jurnaliştii de investigaţie de la Chişinău au dezvăluit că Procuratura Generală a cumpărat recent zece automobile „Skoda Octavia” pentru procurori şi trei maşini „Skoda Superb” pentru adjuncţii procurorului general, în valoare totală de aproximativ 5 000 000 de lei moldoveneşti, iar „Mercedes”-ul de serviciu al procurorului general a fost înlocuit cu un BMW nou de lux în valoare de 1 000 0000 de lei. Rezultatele licitaţiilor nu apar în baza de date de pe pagina web a Agenţiei Naţionale de Achiziţii Publice. În noiembrie 2014, Procuratura Generală a achiziţionat alte 22 de automobile în valoare de 4,9 milioane de lei din fondurile oferite de Uniunea Europeană „pentru susţinerea implementării Strategiei de reformă a sectorului justiţiei”. Tot din bani europeni şi bugetari, la sfârşitul anului trecut, Procuratura Generală a cumpărat şi computere pentru procurori în valoare de 4,5 milioane de lei, şi 2000 de scaune de birou în valoare de jumătate de milion de lei.

„Casa Albă” din SUA ar trebui să fie geloasă pe „casa albă” din Moldova

Tot jurnaliştii de investigaţie au demonstrat, săptămâna trecută, cu ajutorul unei drone, luxul în care trăiesc mai mulţi demnitari de stat, cunoscuţi pentru servilismul lor faţă de regimul oligarhic care a preluat conducerea Moldovei. Casa celui mai servil dintre aceştia este o copie a Casei Albe de la Washington, doar că proprietarul a mai îngrădit, pentru confortul personal, şi 40 de ari de pădure.

Palatul a fost construit într-un singur an, iar proprietarul, deputat în Parlament (funcţie incompatibilă cu orice altă funcţie remunerată), a beneficiat de un salariu de aproximativ 7 500 de lei lunar (echivalentul a 340 de euro).

Chişinăul face totul invers

Principalele condiţii puse de partenerii de dezvoltare ai Moldovei, pentru deblocarea creditării, sunt: scoaterea justiţiei şi anchetei de sub control politic, demonopolizarea pieţei mediatice, perfecţionarea legislaţiei financiar-bancare (pentru a exclude scurgerea banilor din ţară, aşa cum s-a întâmplat în 2014) şi învestirea unui guvernator profesionist şi apolitic al Băncii Naţionale a Moldovei.

Cu două săptămâni în urmă, în pofida protestelor zgomotoase, Consiliul Superior al Magistraturii l-a reales pe Mihai Poalelungi în funcţia de preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie. Presa scrie că Poalelungi ar deservi regimul oligarhic, iar Tatiana Răducanu, singurul membru al Consiliului Superior al Magistraturii care a votat împotriva candidaturii lui Mihai Poalelungi, susţine că acesta „a asistat pasiv la luarea unor decizii dubioase”.

Maşinăria mediatică de magii şi ficţiune

Tot cu două săptămâni în urmă, Guvernul lui Pavel Filip a respins şi iniţiativa de demonopolizare a pieţei mediatice. Culmea, potrivit presei, pe lângă cele 7 instituţii audiovizuale pe care le controla până acum (4 dintre ele au acoperire naţională), „oligarhul şef al ţării” şi-a mai achiziţionat recent două posturi de televiziune. Asta după ce partenerii de dezvoltare au cerut demonopolizarea pieţei mediatice.

Principalul suspect gestionează bani publici

Despre reformarea sectorului financiar-bancar (o altă condiţie a donatorilor externi) nici măcar nu se discută, iar controversatul om de afaceri Ilan Shor, principalul suspect în dosarul „jaful secolului”, care a recunoscut prin autodenunţ că a participat la acţiuni ilegale, gestionează astăzi bani publici în calitate de primar al oraşului Orhei din Republica Moldova.

Săptămâna aceasta o investigaţie RISE-Moldova descrie o schemă proaspătă prin care Ilan Shor ar urma să demoleze actualul Palat al Sindicatelor din centrul Chişinăului şi să construiască în loc un centru comercial de peste 40 000 de metri pătraţi. Potrivit investigaţiei jurnalistice, tranzacţia se află în fază finală.

Kroll tace

La 5 octombrie 2015, cu puţin timp înainte să fie demis (cu votul deputaţilor PD, al socialiştilor şi comuniştilor) guvernul liberal-democratului Valeriu Streleţ, compania americană Kroll a fost contractată pentru efectuarea celei de-a doua etape a investigaţiei „jafului secolului” din Republica Moldova.

În contractul semnat între BNM şi Kroll se menţionează că cea de-a doua etapă a investigaţiei va dura 16 săptămâni, Kroll obligându-se să înceapă recuperarea activelor. La 20 de săptămâni, însă, de la semnarea contractului cu Kroll – tăcere. Nu se ştie absolut nimic despre această investigaţie internaţională.

Răsplătit cu funcţia de guvernator al BNM?

Luni, 22 februarie, s-a încheiat procedura de depunere a dosarelor pentru funcţia de guvernator al Băncii Naţionale a Moldovei. În total în concurs s-au înscris 9 candidaţi. Doi dintre aceştia, Valeriu Chiţan şi Victor Timotin, au figurat pe lista electorală a Partidului Democrat (partid care, în prezent, deţine controlul total asupra puterii în Moldova) la alegerile parlamentare anticipate din noiembrie 2010.

Timotin, care a candidat pe locul 12 în lista PD, cu o lună înainte de scrutin, a fost retras din lista democraţilor şi înlocuit cu finanţatorul PD, controversatul businessman Vlad Plahotniuc. Deşi nici Timotin, nici Chiţan nu se laudă în CV-urile lor cu legătura lor cu PD, informaţia este confirmată de hotărârile Comisiei Electorale Centrale din perioada alegerilor. Reieşind din aceste „coincidenţe” analiştii politici deja intuiesc cine va „câştiga” concursul pentru funcţia de guvernator BNM.

Fiscul, atras în „trust” printr-un ex-consilier de-al lui Voronin

Tot luni, 22 februarie, cu o zi înainte ca la Chişinău să ajungă misiunea FMI, a fost numit în funcţie noul şef al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat. Este vorba de Sergiu Puşcuţă, fost consilier în probleme financiare al ex-preşedintelui comunist, Vladimir Voronin. Puşcuţă l-a înlocuit în funcţia de şef al fiscalităţii pe Ion Prisăcaru, ajuns în această funcţie pe linia Partidului Liberal-Democrat – partid expulzat de la putere de o combinaţie parlamentară patronată de PD.

La o întâlnire avută cu şeful Delegaţiei UE la Chişinău, Pirkka Tapiola, preşedintele interimar al liberal-democraţilor, Valeriu Streleţ, a menţionat că „practic, un singur partid a acaparat toată puterea în stat. Este un precedent periculos!”. Streleţ i-a mai spus oficialului european că situaţia actuală este una fără precedent, iar majoritatea parlamentară a fost creată prin corupere şi şantaj.

Privatizare moldovenească

În aceste condiţii, pentru a acoperi golurile financiare, guvernarea a anunţat scoaterea la vânzare a 18 întreprinderi de stat – unele companii foarte mari cu rulaje de sute de milioane de lei, cum ar fi: SA „Tutun-CTC”, Magazinul „Unic” şi SA „Barza Albă”. Unii experţi economici suspectează gruparea oligarhică că va încerca să profite de complicaţiile economice din ţară pentru a prelua, cu bani puţini, aceste companii profitabile. Ciudat, dar pe pagina web a Agenţiei Proprietăţii Publice nu există nici măcar o scurtă prezentare a activelor scoase la vânzare. În opinia economiştilor, aceste procese nu au cum să nu fie observate de experţii FMI care vin la Chişinău.

„Scopul misiunii FMI este de a actualiza informaţia privind evoluţiile economice recente şi de a discuta politicile promovate de autorităţi pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi perfecţionarea guvernării. Misiunea nu are mandatul de a negocia un program de asistenţă financiară”, se arată într-un comunicat al FMI.

În pofida optimismului afişat de oficialii moldoveni, toţi prietenii externi ai Moldovei, inclusiv România, au declarat că nu vor trimite nici un cent în Moldova dacă nu vor vedea reforme palpabile în domeniile problematice, iar raportorul UE pentru Republica Moldova, Petras Auštrevičius, aflat săptămâna trecută într-o vizită la Chişinău, a declarat că viitorul memorandum cu FMI „nu trebuie să fie doar o bucată de hârtie, ci trebuie implementat imediat”. Anterior, ministrul Economiei, Octavian Calmâc, a menţionat că speră ca misiunea FMI abilitată cu dreptul de a negocia condiţiile noului memorandum de creditare să vină în Moldova în luna martie.

Opinie

Într-un comentariu pentru „Ziarul Naţional”, Dumitru Alaiba, şefului Secretariatului Consiliului economic de pe lângă prim-ministrul R. Moldova, care susţine că s-a retras „în concediu din cont propriu”, menţionează că „acest Guvern abia începe să comită crime împotriva acestei ţări. Cred că acest Guvern este principalul pericol pentru parcursul nostru european. (...) Putin nu-şi poate dori o situaţie mai bună decât actualul regim de la Chişinău, care se acoperă cu Europa şi topeşte zi de zi sentimentul proeuropean al cetăţenilor. Nu poţi să speli 20 de miliarde de dolari din Rusia fără să ai prieteni foarte influenţi la Kremlin”, scrie Alaiba.