Dacă o persoană s-a aflat în arest preventiv mai mult de un an, în cazul unei sentinţe cu privare de libertate, se scade din termenul pedepsei în condiţiile legii. Totodată, în cazul în care cetăţeanul a fost achitat sau a fost emisă o sentinţă neprivativă de libertate, acesta va putea cere despăgubiri conform Convenţiei Europene pentru apărarea drepturilor omului.

„Arestul preventiv poate fi aplicat pentru o perioadă de cel mult 12 luni, termen care include atât etapa urmăririi penale, cât şi etapa judiciară, până la emiterea încheierii judecătoreşti prin care persoana este eliberată din arest sau la momentul pronunţării sentinţei de către instanţa de fond. Termenul arestului preventiv include timpul în care persoana a fost reţinută şi s-a aflat în arest preventiv, a fost sub arest la domiciliu, s-a aflat într-o instituţie medicală la decizia instanţei de judecată pentru expertiză în condiţii de staţionar precum şi la tratament în urma aplicării în privinţa ei a măsurilor de constrângere cu caracter medical”, se arată în decizia Curţii.

Magistraţii constituţionali au stabilit că termenul arestului preventiv curge din momentul reţinerii, iar în cazul în care persoana nu a fost reţinută, în momentul punerii efective în aplicare a mandatului. 

Termenul de 12 luni se referă la aceleaşi fapte penale pentru care persoana a fost plasată în arest preventiv, indiferent de calificarea ulterioară a infracţiunii.

„Orice detenţie care depăşeşte 12 luni aplicată pentru comiterea aceleaşi fapte, indiferent de eventualele recalificări ulterioare ale infracţiunii este contrară Constituţiei şi, prin urmare, este ilegală. Mandatul de arest se eliberează pe un termen de până la 30 de zile, iar orice prelungire a arestului nu poate depăşi 30 de zile”, spune decizia Curţii. 

Astfel, Curtea a declarat neconstituţionale mai multe articole din Codul de procedură penală şi a stabilit că, în termen de 30 de zile, toate instanţele de judecată trebuie să revoce măsura preventivă a arestului pentru persoanele aflate în arest preventiv mai mult de 12 luni.

Totodată, efectele acestei hotărâri nu se aplică în cazul persoanelor care se află în arest preventiv şi în privinţa cărora există o sentinţă de condamnare, iar cauza este examinată în instanţa de apel.

Hotărârea Curţii este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial.