Din 2013, autoritățile din Republica Moldova încearcă se semneze un nou memorandum cu Fondul Monetar Internațional. Dacă până nu demult acest acord cu organizația internațională nu era important pentru Chișinău, actualmente memorandumul este vital și poate salva țara din criza social-economică, se arată într-o analiză a Deutsche Welle.
Deși FMI și-a exprimat disponibilitatea de a veni cu o misiune până la finele lunii februarie, un nou acord va fi semnat doar dacă Guvernul va îndeplini mai multe condiții.
În pofida optimismului Guvernului Filip, practic toți partenerii țării, inclusiv România, au declarat că nu vor acorda niciun cent dacă nu vor vedea reforme palpabile în domeniile problematice ale țării. Totodată, raportorul UE pentru Republica Moldova, Petras Auštrevičius, aflat săptămâna aceasta într-o vizită la Chișinău, a declarat că viitorul memorandum cu FMI „nu trebuie să fie doar o bucată de hârtie, ci trebuie implementat imediat”.
Veaceslav Negruță, expert în economie și ex-ministru de Finanțe al Republicii Moldova, apreciază acordul cu FMI drept unul vital pentru țară, Guvernul neavând alternativă pentru a salva bugetul.
„Situația este dramatică pentru că nu există nicio voință demonstrată că Guvernarea are o agendă de reforme, iar negocierea va fi una dificilă din simplul motiv că vor apărea și unele elemente non-economice. E vorba de reforma justiției sau combaterea corupției, care nu exclud că vor exista ca precondiții în acest acord cu FMI. Acordul nu va fi semnat imediat chiar dacă vor fi negocieri. Va fi acordată o perioadă de timp de două-trei luni cu niște precondiții pe care Chișinăul va trebui să le demonstreze, iar numai după aceasta Consiliul Director de la Washington va lua o decizie. Situația nu e simplă pentru că Guvernarea, în ultimii doi ani, a demonstrat că deciziile au distorsionat indicatorii macro-economici, au dus la faptul că R. Moldova nu are buget, nu are politici. La acestea se adaugă și sistemul bancar care necesită o stabilizare imediată. Nu exclud că Chișinăul va avea mai multă greutate în a convinge, atâta timp cât nu va demonstra și pași reali”, a declarat pentru DW, fostul ministru.
Eugen Ghilețchi, economist la Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) de la Chișinău, crede că vor fi doi factori care vor juca rolul crucial la semnarea acordului, și anume: sectorul bancar și situația geo-politică.
„În contextul sectorului bancar, autoritățile vor trebui să convingă reprezentanții FMI că au capacitatea de a soluționa trei probleme: garanția de 14,2 miliarde lei acordată de Guvern, funcția de guvernator al băncii centrale și soliditatea băncilor rămase pe piață. Anterior, atât FMI cât și Banca Mondială au enunțat că vor insista ca garanția de 14,2 miliarde lei să fie convertită în datorie de stat, cu o dobândă de 5% pentru un termen de 30 de ani. Aceasta va însemna costuri de aproximativ 700 milioane lei anual pentru bugetul de stat – misiune deloc simplă în condițiile unei contracții economice. De asemenea, identificarea unui nou guvernator al BNM va fi o precondiție pentru semnarea acordului. A treia problemă ține de situația celorlalte bănci rămase în sistem. Trei bănci au fost lichidate, iar altele trei se află sub supraveghere specială. Dacă și aceste trei bănci ajung la faliment, fie va trebui să fie emise noi credite sub garanția Guvernului, fie vom asista la colapsul sistemului bancar în întregime, ceea ce va genera un haos social-economic fără precedent. Aceasta ține de factorul geo-politic”, a comentat Eugen Ghilețchi, pentru sursa citată.
Din cauza problemelor economice mari prin care a trecut Republica Moldova cel mai mult a avut de suferit bugetul țării. Astfel, nici la ora actuală, Guvernul de la Chișinău nu are un buget pentru anul 2016, iar pentru a salva situația prim-ministrul Pavel Filip a declarat că va discuta proiectul bugetului cu misiunea FMI. Se pare că aceasta este o ultima șansă pentru noua majoritate parlamentară de la Chișinău de a demonstra că are capacitatea de a scoate țara din impas.