Rusia este în plin zbucium economic, ce a declanşat mişcări de protest în rândul muncitorilor şi altor ruşi nemulţumiţi de calitatea vieţii. Kremlinul are motive să fie îngrijorat.
Dar vor duce toate acestea la o „revoluţie colorată” în Rusia? Stephen Crowley, profesor de politică şi preşedinte al Russian & East European Studies la Oberlin College, şi Irina Olimpieva, cercetător laCenter for Independent Social Research, St. Petersburg, Rusia, explică, pentru The Washington Post, că regimul preşedintelui Vladimir Putin trebuie să îşi renegocieze contractul cu societatea rusă.
Criză economică a Rusiei este provocată de sancţiunile internaţionale impuse pentru acţiunile agresive din Ucraina, de declinul rublei şi mai ales de căderea preţului petrolului. Guvernul se vede nevoit să ridice taxele şi să taie ajutoarele sociale, aşa că, invariabil, sunt aşteptate mai multe proteste.
Muncitorii ruşi, un grup considerat de sprijin pentru Putin şi regimul său, protestează deja faţă de reducerea salariilor sau chiar neplata lor. Recent, un protest naţional al transportatorilor a provocat panică atunci când camionagiii au venit la Moscova să manifesteze faţă de o nouă taxă.
Opoziţia liberală din Rusia speră că muncitorii din centrul ţării se vor alătură protestatarilor din clasa de mijloc din Moscova şi Sankt Petersburg. E o perspectivă care sperie Kremlinul. O asemenea asociere poate duce la o „revoluţie colorată” de tipul celor care au răsturnat liderii corupţi în fostele state sovietice. Putin a încercat să împiedice apariţia unei asemenea mişcări în Rusia, creându-şi o imagine de om al poporului.
O revoluţie colorată în Rusia, în pofida speranţelor unora, este improbabilă. Camionagiii, în loc să ceară reforme politice, au cerut anularea taxei care-i supără şi ajutorul lui Putin.
Însă Putin este oricum îngrijorat, pentru că atât criză economică, cât şi perspectiva amplificării protestelor îi zguduie poziţia.
Guvernul rus este în criză, având în vedere că veniturile din sectorul petrolier şi gazier reprezintă aproximativ 50% din bugetul federal, iar pierderea acestor venituri nu doar frânează economia rusă, ci schimbă relaţia dintre statul rus şi societate.
Când preţurile petrolului erau mari, Guvernul îşi permitea să ofere populaţiei un standard de viaţă mulţumitor, în cadrul unui pact nescris: cetăţenii au un anumit nivel de beneficii sociale şi nu se amestecă în politică.
Cum veniturile din petrol scad acum, Guvernul rus nu-şi mai poate respecta partea de înţelegere, iar cetăţenii trebuie să accepte beneficii mai puţine şi taxe mai mari, pe fondul scăderii veniturilor personale.
Ruşii nu sunt bucuroşi de această situaţie şi au inceut să protesteze în toată ţara – protestele au crescut cu 40% anul trecut faţă de anul anterior şi cu 76% mai mult decât media perioadei 2008-2013.
Ce poate să facă Guvernul rus? Guvernul a subvenţionat multe oraşe a căror singură sursă de subzistenţă este o fabrică, ce se află în pragul falimentului. Cum încasările din industria energetică au scăzut, Guvernul rus va fi nevoit să crească taxele şi să taie cheltuielile, ceea ce, inevitabil, va duce la noi proteste, scriu cei doi cercetători.
Putin nu are altceva de făcut decât să-şi renegocieze relaţia cu societatea rusă – şi rezultate ar putea să nu fie comode.