Lacunele din procesul de distribuire a dosarelor, în viziunea CNA

Centrul Național Anticorupție a realizat un raport în care a analizat Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor (PIGD), la compartimentul de repartizare aleatorie. Instituția susține că programul este vulnerabil și conține mai multe lacune, care permit factorului uman să intervină pentru a distribui un dosar către un anumit judecător.

Sistemul electronic PIGD la compartimentul de repartizare aleatorie a dosarului este vulnerabil, datorită prezenței posibilităților funcționale de manipulare, prin intermediul factorului uman. Aceste lacune tehnice, oferă posibilitatea de a dirija repartizarea unui dosar către un anumit judecător. În urma analizelor efectuate au fost stabiliți 8 factori de risc posibili de manipulare a
sistemului PIGD la repartizarea dosarelor aliator, se precizează în studiul CNA.

Vedeți mai jos cele 8 concluzii ale acestui studiu:

1. Prezența posibilităților tehnice de blocarea nemotivată a mai multor
judecători în programul PIGD, pe o perioadă scurtă de timp. Funcția dată a
meniului este folosită des pentru a bloca masiv a o parte din judecători pe o
perioadă de timp scurtă (1-5 ore), în perioada dată fiind repartizate dosare.

2. Posibilitățile tehnice de setare a judecătorilor incompatibili, fără a fi
vizualizat motivul/argumentarea. În urma analizării datelor, s-a stabilit că la
repartizarea unor dosare, masiv sunt declarați incompatibili un număr mare din
judecători (de la 10 la 16), fapt ce creează riscul ca un anumit dosar să fie
direcționat intenționat spre un anumit judecător.

3. Lipsa setărilor tehnice privind repartizarea dosarelor aliator, obligatoriu
dintru-un anumit număr limită de judecători activi. (ex. repartizarea unui
dosar doar atunci când sunt minimul 2-3 judecători activi în PIGD).

4. Posibilitățile tehnice de modificare frecventă, pe perioade scurte de timp a
rolurilor angajaților instanțelor judecătorești în PIGD (inclusiv a
judecătorilor) fapt, ce duce la apariția riscului de excludere de la procesul de
repartizare a unor judecători pe o anumită perioadă de timp.

5. Repartizarea repetată a dosarelor, în urma analizării datelor s-au stabilit
dosare repartizate de la 3 până la 16 ori, fapt ce creează riscul abuzării de această
funcție.

6. Înregistrarea multiplă a dosarelor cu același nume, oferă posibilitatea
selectării judecătoriului necesar pentru examinarea cazului, în urma repartizării
dosarului către mai mulți judecători.

7. Posibilitatea de a prevedea repartizarea dosarelor în cadrul instanțelor de
judecată cu un număr relativ mic de judecători 2-5, este posibilă estimarea
repartizării dosarelor în dependență de distribuirea anterioară.

8. Posibilitatea tehnică de repartizare directă a unui nou dosar înregistrat
către un anumit judecător, prin bifarea opțiunii dosar revizuit.

Conform datelor Centrului de Telecomunicații Speciale, în perioada 2014 – 2015 (9 luni), în cadrul a 50 de instituții judecătorești din R. Moldova au fost repartizate prin intermediul PIGD – 391870 de dosare, în mediu per instanță constituie în jur de 7800 de dosare (2% – ex. Judecătoria Cahul), iar per un judecător ar constitui 741 de dosare. Volumul cel mai mare din dosare sunt repartizate în cadrul Curții de Apel Chișinău 10,7%, Judecătoriei Centru 10,6%, Judecătoriei Râșcani din mun. Chișinău 9,5%. Totodată, ponderea cea mai mare a dosarelor repartizate per judecător este înregistrată în cazul Judecătoriei Centru. Datele menționate, denotă o discrepanță mare în volumul de muncă a judecătorilor, conform datelor, unor judecători le-au fost repartizate între 2 – 9 mii 2 de dosare, fapt ce depășește media de repartizare a dosarelor pe judecător (741 dosare) de circa 10-12 ori în unele cazuri, se menționează în raport.