„Fondul Moldova”: România ar putea să devină PRINCIPALUL investitor în R. Moldova pentru a „repara” ce-au construit „greșit” sovieticii
Un fond din România, cu acționariat majoritar privat, care să investească în deficitul bugetar cronic din R. Moldova, iar în schimb să cumpere obligațiuni emise de autoritățile de la Chișinău, mai ales în sectoare privind utilitățile, ar putea rezolva mai multe probleme ale R. Moldova.
De această părere sunt doi experți de la București, Petrișor Peiu și Dan Dungaciu, care au prezentat ideea astăzi, în cadrul unei dezbateri organizate de IDIS „Viitorul” cu genericul „Fondul Moldova - Planul Marshall al României pentru Republica Moldova”.
Expertul în economie, Petrișor Peiu, a declarat că statul R. Moldova, care este a 142-a economie a lumii, a fost „proiectat greșit” de către Uniunea Sovietică și se confruntă în permanență cu un deficit bugetar. Practic, R. Moldova este „condamnată” să se bazeze în permanență pe finanțări externe și remitențele cetățenilor plecați la muncă peste hotare, „ceea ce nu este normal”, afirmă Peiu.
Odată cu dispariția miliardului de dolari din sistemul bancar al R. Moldova, au fost îndepărtați și finanțatorii, R. Moldova nu are un acord cu Fondul Monetar Internațional și România a rămas singura salvare a R. Moldova, „fiind legată și altfel de R. Moldova decât economic”. Mai ales că statele UE ar fi aproape de a intra într-o nouă recesiune din cauza încetinirii economiei chineze și a prăbușirii prețului la petrol, iar Rusia „a obosit” să susțină Transnistria și a început „să gâfâie” după anexarea Crimeei, implicarea în conflictul militar din Donbas și „în aventura siriană” care o costă miliarde de dolari.
Totuși, și România ar avea dificultăți să dea împrumuturi R. Moldova, întrucât ar trebui să explice FMI-ului de ce dă bani „unui stat care nu are acord cu FMI și nu are rating”.
Acest „Fond pentru Moldova”, însă, ar putea fi un instrument de implicare investițională. „Câștigul politic al României ar fi enorm, dar și R. Moldova va căpăta acces pe piața euroatlantică și ar oferi o perspectivă cetățenilor ei”, a declarat Petrișor Peiu.
În opinia celor doi experți, investițiile făcute prin intermediul acestui fond ar putea fi recuperate prin preluarea unor companii din sectorul de utilități, cum ar fi cele din domeniul distribuției electrice, poștă, „Moldtelecom”, gazoductul Iași-Ungheni etc.
„Aceste investiții sunt necesare, fiindcă este o iluzie să crezi că în R. Moldova se poate rezolva totul din interior. Poate fi cel mai eficace mod de cooperare bilaterală România – R. Moldova”, a afirmat în cadrul dezbaterilor Dan Dungaciu, prezentând „Fondul pentru Moldova” drept „un instrument de business”, dar care ar avea punct de plecare politic și ar avea nevoie de voință politică atât la București, cât și la Chișinău.
Val de praf saharian, în R. Moldova: Un strat de nisip fin s-a așezat pe mașini după ploaia de noaptea trecută
Cheltuielile bugetului de stat, mai mari cu 2,2 miliarde de lei decât veniturile, în primul trimestru al anului curent
România va doborî dronele Rusiei ce se apropie de teritoriul său cu ajutorul SUA și Franței